Comisia Europeană a aprobat înscrierea produsului „Salinate de Turda” în registrul produselor care beneficiază de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), acesta fiind cel de-al treisprezecelea produs românesc recunoscut şi înregistrat la nivel european.
„În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 3 noiembrie 2023, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2452 al Comisiei din 26 octombrie 2023 de înregistrare a unei denumiri în Registrul indicaţiilor geografice protejate (IGP), „Salinate de Turda – IGP””, a anunţat vineri Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Astfel, „Salinate de Turda – IGP” se alătură celor 12 produse româneşti recunoscute şi înregistrate la nivel european: Magiun de prune de Topoloveni (Indicaţie Geografică Protejată), Salam de Sibiu (Indicaţie Geografică Protejată), Novac afumat din Ţara Bârsei (Indicaţie Geografică Protejată), Scrumbie afumată de Dunăre (Indicaţie Geografică Protejată), Telemea de Sibiu (Indicaţie Geografică Protejată), Cârnaţi de Pleşcoi (Indicaţie Geografică Protejată), Caşcaval de Săveni (Indicaţie Geografică Protejată), Salata cu icre de ştiucă de Tulcea (Indicaţie Geografică Protejată), Telemea de Ibăneşti (Denumire de Origine Protejată), Salată tradiţională cu icre de crap (Specialitate Tradiţională Garantată), Plăcintă dobrogeană (Indicaţie Geografică Protejată) şi Pită de Pecica (Indicaţie Geografică Protejată).
În prezent, România mai are două produse care se află în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene, respectiv pentru dobândirea protecţiei Indicaţiei Geografice Protejate – Batog deltaic de sturion şi Babic de Buzău, iar în faza de opoziţie europeană, pentru dobândirea protecţiei Specialitate Tradiţională Garantată – Sardeluţă marinată.
Denumirea produsului „Salinate de Turda – IGP” a dobândit protecţia pe sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată (IGP) în baza Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare.
Indicaţia geografică protejată (IGP) evidenţiază legătura dintre regiunea geografică specifică şi denumirea produsului, în cazul în care o anumită calitate, reputaţie sau altă caracteristică poate fi atribuită în mod esenţial originii sale geografice. Pentru a beneficia de această etichetă de calitate, cel puţin una dintre etapele de producţie, prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în regiune.
„Salinate de Turda -IGP” este preparat de carne, fiind un produs afumat şi uscat, obţinut prin procesul de sărare umedă cu saramura naturală (numită popular în zonă „mărătoare” sau „murătoare”), în amestec cu mixul de condimente, zaharuri şi culturi lactice, timp de 5-7 zile, afumat cu lemn de esenţă tare (fag), a următoarelor piese anatomice ale carcasei de porc: ceafă, cotlet, piept şi pulpă, urmată de o etapă de maturare-uscare timp de 20-28 de zile.
„Salinate de Turda – IGP ” se comercializează sub denumiri diferite în funcţie de piesa anatomică a carcasei de porc care reprezintă materia primă şi anume: ceafă, cotlet, piept şi pulpă de porc. Produsul este prezentat ambalat sau ca bucăţi întregi sau feliate.
„Toate etapele specifice procesului de producţie pentru obţinerea produsului „Salinate de Turda -IGP” se desfăşoară în aria geografică delimitată, respectiv Municipiul Turda şi comunele: Mihai Viteazu, Tureni, Ploscoş, din judeţul Cluj. Procesul de producţie a produsului „Salinate de Turda -IGP” cuprinde următoarele etape specifice: pregătirea materiilor prime/a ingredientelor, tranşare, dezosare şi alegerea cărnii, sărare umedă cu saramură naturală („mărătoare”) din aria geografică, condimentare, maturare timp de 5-7 zile, afumare cu lemn de esenţă tare (rumeguş de fag), uscare timp de 20-28 de zile”, precizează Ministerul Agriculturii într-un comunicat transmis AGERPRES.
La fabricarea produsului „Salinate de Turda” sunt utilizate următoarele ingrediente: carcasă de porc proaspătă/refrigerată sau congelată care provine de la animale sănătoase, sacrificate în condiţiile prevăzute de lege, tranşată şi dezosată în cele 4 părţi anatomice; „Mărătoarea” (sau „Murătoarea”) este o soluţie salină (saramură), omogenă, existentă, în mod natural în judeţul Cluj;mix de condimente (sare, muştar, ienupăr, piper, frunze de dafin, usturoi, ienibahar, scorţişoară), zaharuri, culturi lactice (starter).
Potrivit sursei citate, legătura produselor din carne „Salinate de Turda-IGP” cu regiunea de producţie rezultă din îndelungata tradiţie a locuitorilor din zonă, folosind metoda de conservare prin saramurarea şi afumarea cărnii, în perioadele de iarnă, după tăierea porcului, fapt cunoscut din vremuri străvechi. Procesul de sărare umedă prin utilizarea „mărătorii” pentru conservarea cărnii se realizează cu saramura recoltată din fântânile cu apa sărată din zona (Miceşti, Valea Florilor, Valea Sărată Turda).
Din punct de vedere al caracteristicilor organoleptice, ceea ce distinge acest produs de alte produse similare este faptul că prin metodele naturale de saramurare, condimentare şi maturare în condiţii controlate (umiditate, temperatură) se păstrează frăgezimea şi suculenţa cărnii, precizează MADR.
Calitatea şi caracteristicile produsului „Salinate de Turda” sunt rezultatul factorilor naturali şi/sau umani din zonă, pentru care există înscrisuri şi referinţe bibliografice.
„Spre deosebire de alte produse similare, produsul „Salinate de Turda – iGP” are următoarele caracteristici specifice: aspect exterior caracteristic părţii anatomice care a constituit materia primă, culoare roşu închis la exterior, aspect uniform şi culoare predominant roşu-închis, în cazul pulpei şi mai neuniform şi de culoare predominant roşu-deschis, în cazul pieptului de porc; ceafa prezintă o culoare roşiatică cu un uşor aspect marmorat (bucăţi mici de grăsime dispersate în masa musculară); cotletul are o culoare roşu închis, uniformă fără grăsime în compoziţie; suprafaţă nelipicioasă, fără mucegai sau corpuri străine; în secţiunea transversală: culoare cu nuanţe de la roşu-închis la roşu-deschis, cu consistenţă fermă, uşor elastică, care la tăiere îşi păstrează integritatea; gust şi miros – sărat, specific procesului, aromă specifică produselor din carne afumate cu lemn de esenţă tare”, se menţionează în comunicat.
Cererea de înregistrare în vederea dobândirii protecţiei IGP pentru denumirea Salinate de Turda -IGP a fost înaintată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) de către grupul aplicant Asociaţia pentru Promovarea Salinatelor de Turda (APST), din judeţul Cluj (procesator: CIA Aboliv SRL din comuna Mihai Viteazu).
MADR precizează că grupul aplicant are un rol important, conferit de art. 45 din Regulamentul nr.1151/2012, conform căruia acesta trebuie să contribuie la garantarea calităţii, reputaţiei şi autenticităţii produsului „Salinate de Turda – IGP” pe piaţă, prin monitorizarea utilizării comerciale a denumirii şi informarea autorităţilor competente, în vederea asigurării protecţiei juridice. Totodată, grupul aplicant trebuie să desfăşoare activităţi de informare şi promovare a produsului către consumatori.
„Salinate de Turda -IGP” este un produs din Clasa 1.2. Produse din carne (preparate, sărate, afumate etc.) din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr.668/2014 al Comisiei Europene.
Alte produse identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european sunt: respectiv Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Brânză de burduf de Bran, Gem de rubarbă, Brânza de Gulianca, Virşli de Hunedoara, Salam de Nădlac, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.
@Marele Urs: Ratiu era Racz, pentru ca asa il trecusera functionarii unguri. Daca ar fi fost intr-adevar ungur, nu ar fi militat niciodata pentru Romania ci ar fi vomitatt aceleasi bale veninose, asa cum faci tu si altii ca tine.
@ Emile,.. Era unul din familia Rácz,..emigrat in anglia și revenit român cu numele Rațiu.. A vrut să fie președinte.. Nu i-a ieșit..dar era din Torda,..Fabricile de care vorbești ar fi cazul să vezi de câte au fost și câte a ”fabricat” ceaușescu.. ai rămâne căscat..Azi evident ai doar o salină, imposibil de furat, dar care e tot marcă ungurească.. Deci mai spală-te bre.
Turda reprezenta înainte de 1990 peste 25 % din industria județului Cluj. Marcă înregistrată de izolatori de Înaltă Tensiune Electroceramica, cărămizi refractare Silica, Tapet, produse Clorosodice și Ciment apreciat în toată lumea și multe altele. Acum se mândrește că a mutat Statuia lui Avram Iancu în dosul Pieței centrale fiindcă era pe soclu, ori în Ardeal pe soclu în piețe au voie numai statuile ungurilor care au prigonit secole de-a rândul pe români, și surpriză, “Salinate de Turda -IGP” din carcasă de porc proaspătă/refrigerată sau congelată, sigur din porci de la Ungaria. Și mai sunt și Cheile Turzii cu autocare pline tot de la Ungaria. Dacă voiau să înregistreze ceva special, în anii 70 mai era în piața din Turda la chioșc de vânzare “Tordai pecsenye”, adică purcel cu șoric curățat oglindă prin opărire, un pic pre-fiert și rumenit apoi în baie de unsoare cu boia. Era ceva fraged și condimentat ușor să nu taie și gustul cărnii de purcel. Purceii erau atunci din : Mihai Viteazu, Tureni, Ploscoş, Miceşti, Valea Florilor… Am mai nimerit o dată acum 3, 4 ani așa ceva de Ziua recoltei Turda când o patroană la o tarabă în parcul orașului vizavi de fosta Casă a pionerului, distribuia pe gratis porții mici de Tordai pecsenye. 3 persoane monitorizau săracii să nu se pună a 3-a oară la coadă!
Produsul original este pentru mediile corporative care încearcă să ne convingă să mâncăm insecte și alimente modificate genetic spre salvarea planetei. Ei n-au învățat la școală ca noi despre piramida alimentară ori se prefac că nu știu. Ceea ce vedem în lanțurile de magazine sunt niște imitații ieftine destinate poporului flămând.
Există pe piață ceva produse marca ”ibănești”.. Ar fi interesant de aflat in ce condiți se produce, cu rețeta lor originală de țapinari in cizme de cauciuc niciodată descălțate, de kefiru se face instant doar să se descalce românu și să vâre doar vârful degetului mare in strachina cu lapte..Țapinaru, de pe tărâmul de unde se recoltează polițiști, acu de a terminat pădurea și lemnele, a trecut la fraude alimentare.. Să vă fie de bine..
Poate nu știți, calitatea pentru recunoaștere și titlu international a fost principalul criteriu, mergeți acum că cetățean obișnuit să cumpărați aceste produse la aceeași calitate, arata cu totul altfel. M-am convins când am cumpărat de la Profi telemea și brânză de Sibiu, oribile: sfărâmicioase, gust prost care nu are legătură cu vaca sau oaia, cred că nici cu laptele, sau, are lapte și grasime cât are o cutie de 1 litru cu lapte de la Lidl. Cât despre celelalte produse, despre cârnații de Pleșcoi, am scris cat de groaznici sunt, restul nu mai incerc. Mai bine mâncare gătită acasă, știi ce pui in oala.