
Rata anuală a inflației va consemna un amplu salt în trimestrul III din 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării cotelor de TVA și accizelor, de la 1 august, iar în următoarele trei trimestre se va reduce relativ lent și pe o traiectorie fluctuantă, considerabil mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, arată banca centrală printr-un comunicat.
Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat, în ședința de politică monetară de vineri, și Raportul asupra inflației, ediția august 2025, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
‘Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va consemna un amplu salt în trimestrul III 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor, iar în următoarele trei trimestre se va reduce relativ lent și pe o traiectorie fluctuantă considerabil mai ridicată decât cea din proiecția precedentă. Ea va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea impactului inflaționist direct al celor două șocuri pe partea ofertei, și va descrește apoi gradual, reintrând și coborând tot mai mult în interiorul intervalului țintei spre finele orizontului proiecției, pe fondul intensificării presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să crească mult mai pronunțat decât în proiecția precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025’, se arată în comunicatul BNR.
Banca centrală atrage, însă, atenția, asupra unor incertitudini asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv.
De asemenea, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să provină din mediul extern, în condițiile războiului din Ucraina și ale situației din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul tensiunilor comerciale globale – de natură să afecteze mersul economiei mondiale și al comerțului internațional -, precum și pe fondul efectelor potențial generate de acordul comercial convenit între SUA și UE, susține sursa citată.
‘În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice. Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune’, se arată în comunicat.
BNR amintește că rata anuală a inflației a înregistrat o creștere și în luna iunie 2025, urcând la 5,66%, de la 5,45% în mai, în condițiile continuării scumpirii alimentelor și combustibililor, care a devansat ca impact scăderea prețurilor energiei electrice și gazelor naturale.
Pe ansamblul trimestrului II 2025, rata anuală a inflației s-a mărit astfel mai mult decât s-a anticipat, de la nivelul de 4,86% atins în martie, sub influența scumpirii alimentelor, îndeosebi a fructelor – inclusiv pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile pe plan regional -, în timp ce noua creștere de dinamică consemnată în acest interval de prețurile energiei a fost mai mult decât contrabalansată de evoluția de sens opus de pe segmentul produselor din tutun.
La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt din nou trendul descendent în trimestrul II 2025, mărindu-se la 5,7% în iunie, de la 5,2% în martie. Ascensiunea a decurs din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și din transferarea treptată asupra unor prețuri de consum a costurilor salariale ridicate, precum și din creșterea așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și a cursului de schimb leu/euro, a căror acțiune a fost în mică măsură atenuată de efecte de bază dezinflaționiste și de tendința descendentă a dinamicii prețurilor importurilor, a explicat banca centrală.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în iunie 2025 la 5,8%, de la 5,1% în martie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC s-a situat la 5,1% în iunie, nivel similar celui din martie 2025, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut la 5,3% în iunie, de la 5,4% în martie 2025.
‘Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 august 2025, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit’, se arată în documentul citat.
În luna mai a acestui an, banca centrală a revizuit în creștere, la 4,6%, de la 3,8% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2025.
2 banci straine care crediteaza regimul au calculat inflatie in octombrie de 7-7.2%… deci bancile din rromania si statu’ dau dobanzi de 5-7.5% la depozite, taxeaza „profitul” cu 10% sau poate o sa fie 16%… deci o sa pierdeti bani si daca-i tii in banca. Iar in 2026 v-ati lins pe bot de indexare de pensii si salarii, dar impozitele si taxele o sa explodeze. „Sa muriti bine! HAH-HAH-HAH-HAH” – Traian Basexu
e non-INDEXAREA platilor cu INFLATIA-SISTEMICA … un furt colateral, oficial, din putere (nominala) „putere de cumparare” a banilor (tiparibili la discretie si FARA PLAFON limitativ al indatoririlor STATALE) ?
imagineaza-ti ca faci un contract de munca pe un salar de 80 mii lei anual cu care poti cumpara 80 mii de cuie …insa la sfarsitul anul mai poti cumpara din cauza INFLATIEI NON-INDEXATE doar 50 demii de cuie … cine e pagubitul si cine e „jmekerul” aici ?
Dar daca INFLATIA e INDEXATA incat: desi porenesti cu salar anual de 80 mii lei = 80 de cuie … la sfarsit de an
poti cumpara cu banii INDEXATI la INFLATIE …tot 80 de cuie ? Mai exista furt PRIN non-indexarea la INFLATIE aici ?
😉 -> IQ=?
STIINTIFIC … INFLATIA poate avea doar 2.oua CAUZE:
1 – lipsa marfurilor ( protectionism vamal)
2 – abundenta banilor (tiparnita bancara)
non-INDEXAREA pensiilor, salariilor si idemintatiilor (obligate prin lege) cu iNFLATIA SISTEMICA
sunt furt GUVERNAMENTAL … pe fata ! Vizibil ! Inteligibil, deschis !
_______
OBSERVATI cum punctele 1, 2 sunt … COMPLEMENTARE ? 😉 -> IQ=?
In jur de 20%, dar posibil peste va fi inflatia. Toate aceste majorari se rostogolesc in toate preturile.
Majorarea accizei la benzina scumpeste transportul.
Eliminarea plafoanului la gaze creste costul de productie si cele ale regiei.
Eliminraeea plafonului la en. elctrica + cresterea accizei la curent creste costul productiei si ale consumului casnic.
Peste toate astea vine si TVA-ul marit care va creste preturile deja marite.