Ingredientele ascensiunii extremei drepte în România și Franța – INTERVIU Jean-Marc Four

Frances Medias Monde (din care face parte și Radio France International) și Deutsche Welle și au semnat zilele trecute la București un memorandum de cooperare, punând bazele unui „scut informațional”, fiind o colaborare strategică. Urmează să fie proiecte jurnalistice comune, nu doar pentru România și Republica Moldova.

În acest context, Cotidianul a discutat cu mai mulți reprezentanți de la vârful France Medias Monde, printre care și Jean-Marc Four, directorul RFI.

Cotidianul: Ce înseamnă pentru Radio France International consolidarea colaborării France Medias Monde cu Deutsche Welle?

Ne confruntăm în prezent cu o situație extrem de complicată în ceea ce privește informațiile în toată lumea, de fapt/în general, dar mai ales în Estul Europei. Trebuie să facem față la dezinformări masive. Nu vreau să folosesc termenul fake news (n.r. – știri false). Trebuie folosit doar termenul de fals sau minciuni. Dezinformări masive, de cele mai multe ori cu origini ruse. Și combinate cu toate acestea o retragere, de asemenea masivă, a Statelor Unite, tot în zona știrilor, prin decizia lui Donald Trump referitoare la US Global Media. Deci, în mod concret, Radio Europa Liberă – Vocea Americii.

Citește și: Vrea Putin să se învecineze cu România?

În acest context, există în Europa o presă cu informații riguroase, liberă, pluralistă, care au o structură internațională. Cine sunt ele? Avem BBC, desigur. De asemenea, sunt două mari grupuri media: France Medias Monde și Deutsche Welle. Cele două lucrează împreună, pentru că au aceleași valori pentru a lupta contra dezinformării și să apere în tot Estul Europei o presă liberă, pluralistă, riguroasă. Iată de ce este normal să dezvoltăm colaborarea noastră.

Cum vedeți România, la un an de la alegerile anulate?

Nu sunt un expert al politicii românești. Știu că situația politică de aici rămâne una complexă, cu instabilitatea, iar aici vedem și plecarea ministrului Apărării. Cu o populație parțial divizată, cu sentimentul unei părți care devine tot mai săracă, din cauza inflației. Cu sentimentul că sunt abandonați de elite. Acest lucru e de înțeles. Însă soluția nu poate fi cea simplă și populistă. Și mai ales cea a extremei dreapta. Așadar, din acest punct de vedere avem senzația că România se luptă să-și mențină un spațiu media liber, pluralist și riguros. Este provocarea mass media așa-zisă tradițională. Pentru că România a văzut anul trecut că rețelele sociale sunt foarte des invadate de minciuni.

Simțiți ascensiunea extremei dreapta aici? Este cazul și în Franța?

Da, în mod absolut. Pentru motive care nu sunt prea diferite. În primul rând, o situație economică dificilă, așa cum am spus anterior, cu o parte a populației care devine mai săracă. Care se confruntă cu o inflație mai mare. Care are sentimentul că partidele politice nu se ocupă de ea. Este primul lucru, primul ingredient.

Al doilea ingredient este apariția unor mișcări adesea sprijinite financiar din exterior, care propun soluții simpliste, atât de ușor de înțeles.  Probabil nu așa de eficiente, dar și periculoase pentru libertatea. Așadar, cele două situații au puncte comune.

Într-un an și jumătate Franța are alegeri prezidențiale: mai poate centrul politic sau partidele tradiționale aducă un candidat care să-l bată pe Jordan Bardella sau Marine Le Pen?

Nu sunt politolog, nu sunt sociolog, nu sunt om politic. Ce trebuie să știm despre sistemul politic francez este că sunt două tururi la alegerile prezidențiale. Asta dacă nu depășește cineva 50% din voturile exprimate în primul tur. O ipoteză, după părerea mea, imposibilă.

Așadar, întrebarea nu este cine ajunge în frunte în urma primului tur, ci este cine reușește să adune cât mai mulți oameni în al doilea tur. Iar aici avem iar puncte comune cu România. Prima întrebare este cine sunt primii doi după primul tur. Apoi care dintre cei doi poate uni cât mai multă lume să-l sau să o voteze. A fost și cazul României, cu Nicușor Dan care a reușit să adune cât mai multă susținere în al doilea tur.

Prin urmare, situația în Franța, peste un an și jumătate, poate chiar mai puțin, este dacă în al doilea tur, într-o situație probabilă a ajungerii unui candidat de extremă dreapta, apare cineva, indiferent de originea politică, să fie capabil să aducă lângă el mai mult decât reprezentantul extremei drepte.  Nu pot să dau un răspuns astăzi. Cred că se va decide în ultimele șase luni, nu înainte.

Cum vedeți acțiunile Rusiei în ceea ce privește România și Republica Moldova?

Nu sunt expert în geopolitică și îmi e teamă să dau răspunsuri banale. În primul rând, avem la putere un președinte rus, Vladimir Putin, solid instalat la Moscova. În al doilea rând, avem o agresiune a Ucrainei, unde trupele avansează lent. De asemenea, Rusia și-a dezvoltat o economie de război. Cum a făcut ulterior și Ucraina. Rusia a început să construiască drone, să fabrice rachete etc. În paralel cu această economie de război și-a accelerat dezvoltarea războiului hibrid: un mecanism masiv de dezinformare care nu l-am mai întâlnit niciodată.

Citește și: Cosmin Popa: Pacea SUA-Rusia, o manipulare cu acordul victimei. Mizele reale ale acordului și momeala aruncată – INTERVIU

Și e și cazul României și al Republicii Moldova. Știm rolul jucat în Moldova de către Ilan Șor, de exemplu, foarte bine documentat. Am văzut cum unii influenceri de pe rețelele sociale au fost plătiți cu bitcoini pentru a dezvolta un anumit discurs, pentru ca apoi să fie preluat de fermele de troli ruse. Este cazul Moldovei, este cazul României.

Care este principala provocare privind dezinformarea în prezent și care e principala provocare pentru RFI?

Două răspunsuri scurte. În primul rând, dezinformarea e peste tot. Nu doar în Estul Europei. Noi ne-am lovit de ea masiv în Africa, în toate țările, în proporții colosale. Dezinformarea este peste și este în creștere, credeți-mă.  În al doilea rând, lupta contra dezinformării nu se poate face doar prin demontarea acesteia, ci mai ales prin neabandonarea terenului știrilor. Pentru că noi, media tradițională, trebuie să ne facem treaba, să venim cu știri