Cum ne protejăm democrația. Soluții pentru integritate alegerilor

Discuțiile au fost moderate de jurnalistul Marian Voicu (TVR) și Alexandre Alaphilippe (EU DisinfoLab). Au participat experți și jurnaliști de investigație din mai multe state, precum și reprezentanți ai instituțiilor europene: Marco Giorello, șef de unitate, Direcția Generală pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie (CNECT) din cadrul Comisiei Europene (CE), și Filip Grzegorzewski, directorul Diviziei FIMI din cadrul Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE).

Dan Barna: Avem nevoie de reformarea instituțiilor de securitate

Eurodeputatul Dan Barna a afirmat că șocul generat de alegerile din decembrie 2024 din România demonstrează că, atât România cât și Europa trebuie să analizeze profund și temeinic cauzele, să investească și să reformeze instituțiile de securitate și de informații legat de modul în care ne confruntăm cu atacurile hibride asupra platformelor digitale.

El a remarcat cazul fără precedent al Republicii Moldova. Aici, guvernul a reușit să treacă prin crize succesive, ceea ce demonstrează că ‘reziliența este posibilă’.

Barna a fost de părere că expunerea îndelungată a societății din R. Moldova la interferența rusească a determinat o imunizare a populației la propaganda rusă. Toate acestea în pofida resurselor uriașe cheltuite pentru dezinformare. Dan Barna a susținut că e nevoie de educarea tinerelor generații în gândirea critică, pentru a le face să înțeleagă că platformele sociale nu sunt doar o sursă de divertisment ci s-au transformat, din ce în ce mai accentuat, într-un instrument politic.

Andi Cristea: Avem nevoie de alfabetizare tehnologică

Europarlamentarul Andi Cristea a precizat că, pe lângă dezvoltarea gândirii critice, ‘avem nevoie și de alfabetizare tehnologică, de alfabetizare digitală și trebuie să înțelegem ce este informația – un vehicul care conține în interior o schimbare de comportament. Deci, dacă expui oamenii la informații diferite, vei construi în ei comportamente diferite, credințe diferite și atitudini diferite’.

El a remarcat schimbarea de paradigmă adusă de internet. Este vorba de pre-eminența conținutului audio-video asupra textului scris și eliminarea monopolului instituțiilor statelor asupra fluxului informațional.

Cristea a mai punctat că preconcepțiile modelează modul în care informațiile sunt transmise sau dobândite, iar tehnologia accelerează procesele și interacțiunile sociale, economice sau politice. În acest context, ‘conceptul de război cognitiv a fost actualizat și îmbunătățit de această suprapunere între platformele sociale și AI, ceea ce declanșează algoritmul’.

Andi Cristea a spus că abordarea problemei trebuie să plece de la înțelegerea faptului că informațiile și narațiunile la care este expusă populația nu trebuie să fie reale pentru a crea consecințe reale. Aceasta este cheia pentru a înțelege ce se întâmplă în jurul nostru. Acest tip de înțelegere ne va oferi uneltele necesare pentru a reflecta asupra acestui lucru.

El a mai evidențiat caracterul sistemic al problematicii și faptul că abordarea sa va fi un proces lung. Va fi nevoie de încercări și erori pentru instituții ca reglementatori, pentru a se adapta la un mediu complet nou și a soluționa probleme fără a compromite valorile democrației și statului de drept. Un aspect care complică situația este faptul că UE încearcă să reglementeze folosirea noilor tehnologii în condițiile în care acestea nu sunt construite de europeni.

Europarlamentarul S&D a evidențiat că tânăra generație este formată de platforme, nu de instituțiile tradiționale ale societății, de aceea o soluție eficientă ar trebui să fie adaptată la noua realitate. Cei care reglementează au tendința să se raporteze la realitatea cunoscută, ceea ce este o capcană.

Nicu Ștefănuță: Avem nevoie de o atitudine mai fermă în privința reglementării companiilor

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță a remarcat că, în actualul context de competiție geopolitică, este necesară o atitudine mai fermă în privința reglementării companiilor. Acestea, a spus europarlamentarul român, fac eforturi minime în acest sens. Parlamentul European, în calitate de co-legislator, are responsabilitatea de a solicita mai mult.

Prioritară este aplicarea reglementărilor existente și a legii, angajamentele voluntare nefiind eficiente. În opinia sa, nu este nevoie de mai multă reglementare, ci de mai mult curaj la nivel de UE pentru a contracara eficient amenințarea FIMI.

O direcție importantă de acțiune vizează sprijinirea societății civile, pentru care trebuie să existe finanțare structurală. ‘Acest lucru este crucial pentru statul de drept, pentru capacitatea democrațiilor de a avea acces la dovezi și de a ști ce se întâmplă, pentru a evita orice fel de înțelegeri pe ascuns cu platformele sau ceea ce pot face fără a informa publicul despre ceea ce se întâmplă’, a afirmat Ștefănuță.

Ștefănuță a mai evidențiat faptul că social media ne-a făcut să internalizăm narațiunile celorlalți, făcând abstracție de propria experiență, iar utilizarea AI modelează radical activitățile umane.

Ținând cont că este vorba de un război hibrid, Nicu Ștefănuță a mai sugerat și implicarea NATO în dezbateri.