INTERVIU Avioanele nu sunt soluția perfectă împotriva dronelor

Ștefan Dănilă, fostul șef al Satatului Major General, explică pentru Cotidianul că „posibilitățile de distrugere a unei drone cu un avion de luptă sunt reduse”.

INTERVIU Avioanele nu sunt soluția perfectă împotriva dronelor

Sursa FOTO: Facebook/ Ștefan Dănilă

Ștefan Dănilă, fostul șef al Satatului Major General, explică pentru Cotidianul că „posibilitățile de distrugere a unei drone cu un avion de luptă sunt reduse”.

Ștefan Dănilă este primul general de aviație care a ocupat funcția de șef al Statului Major General în perioada 2011-2015. În interviul acordat Cotidianul, acesta vorbește despre cât de eficient și rentabil este să dobori o dronă cu avioane Eurofighter Typhoon sau F-16, modele ridicate marți de la sol pentru a evalua situația dronelor intrate în spațiul României.

Cotidianul: Ce ar trebui să facă Armata României? Să tragă în drone după modelul polonez sau să le urmărească cum a făcut la ultimele incidente cu drone care au pătruns în spațiul aerian al României?

Ștefan Dănilă: E dificil de spus. Dacă vorbim de tras în ele, trebuie să vedem cu ce tragem. Dacă mergem în continuare pe alertarea Forțelor din Poliția Aeriană și cu F-16 sau Eurofighter, avioane foarte costisitoare, este posibil să cheltuim banii și să nu fie tocmai eficient.

Pe de altă parte, dacă nu reacționăm în nici fel, iar este periculos. Este foarte important să ne dăm seama ce fel de drone sunt, să le urmărim, să avem capacitatea de a le monitoriza, de a le supraveghea. Este bine că s-a întărit supravegherea aeriană în zona apropiată de granița cu Ucraina.

„Problema este cât de periculoasă este drona”

Cotidianul: La cât ar fi estimate costurile când vine vorba de a doborî o dronă cu o aeronavă de tip Eurofighter sau F-16?

Ștefan Dănilă: E complicat, pentru că depinde cum doborâm. Dacă doborâm cu tunul de bord, dacă doborâm cu racheta. Este vorba de ora de zbor, este vorba de muniția pe care o consumăm. Acum, am văzut în unele locuri făcute comparația cât costă o dronă și cât costă muniția sau cât costă ora de zbor. Nu se pune așa problema. Se pune dacă drona respectivă ar lovi un obiectiv de importanță strategică, atunci costurile ar putea să depășească de multe ori costurile utilizate, adică ora de zbor, avionul în sine sau nu doar rachetele.

Deci problema este cât de periculoasă este drona respectivă, spre ce țintă se îndreaptă. Dacă ținta se îndreaptă către un obiectiv important și poate să producă daune sau pierderi de vieți omenești, atunci se justifică doborârea ei în timpul cel mai scurt și cu orice mijloace. Problema este cât de ușor este să dobori o dronă de dimensiuni mici cu un avion de luptă. Posibilitățile de distrugere a unei drone mici cu avion de luptă sunt foarte reduse. Din mai multe motive.

În primul rând, radarul de bord trebuie să depisteze ținta și să o încadreze. Deci trebuie să o identifici, să o descoperi și să o încadrezi. Trebuie să o mențină în încadrare și să zicem că racheta nu ar mai trebui să aibă semnal de la drona respectivă, de la țintă, că racheta ar putea fi subordonată radarului de bord. În condițiile în care totul ar funcționa bine, atunci drona ar putea fi lovită cu racheta respectivă. Dar dacă drona este de dimensiuni mici, este foarte probabil să sară din încadrare, să iasă din încadrarea radarului. Și atunci am pierdut și racheta și nu ne-am îndeplinit obiectivul.
Pentru a lovi cu tunul de bord, trebuie să o văd, trebuie să fie la vedere și să pot să trag în ea.

„Ce avem la sol este mai rentabil”

Cotidianul: Având în vedere aceste dificultăți, ne-ar trebui un alt sistem, de exemplu un sistem sol-aer?

Ștefan Dănilă: În primul rând trebuie să clarificăm ce vrem. Dacă ne propunem ca nivel de ambiție să doborâm orice zboară ilegal în spațiul aerian, orice fel de obiect zburător care nu are aprobare de zbor în spațiul aerian, atunci trebuie să folosim toate mijloacele și vom folosi și rachetele de pe avioane, vom folosi ce mijloace putem.

Ce avem la sol este mai rentabil și pot fi folosite mijloacele de la sol mai eficient în condițiile în care am ști exact care este traseul dronei. Am putea să poziționăm mijloacele de lovire de la sol pentru a intercepta acele drone și a le lovi. Ele ar trebui să vadă drona și cu dispozitivele optoelectronice să o încadreze și să orienteze țeava tunului către ele sau rachetele către dronele respective. Este destul de improbabil a lovi orice dronă pe orice traiect de zbor.

În schimb, probabilitatea este foarte mare de a distruge orice fel de dronă care s-ar apropia de un obiectiv apărat antiaerian. În apropierea obiectivelor importante, a așezărilor omenești, a obiectivelor industriale sau logistice ar trebui în zona respectivă poziționate mijloace de apărare anti-aeriană, gen tunuri anti-aeriene, care să poată să lovească dronele dacă dronele respective sunt într-adevăr un pericol.

Până acum avem următoarea situație: avem drone care au intrat în spațiul aerian al României, au survolat spațiul aerian și unele dintre ele au căzut în câteva locuri sau au dispărut. Sunt afirmații la televizor care spun că sunt drone rusești. Cred că e bine, deocamdată, să spunem că sunt drone. Nu știm exact ce fel de drone sunt. Nu știm dacă dronele respective au încărcătură la bord sau sunt drone de cercetare. E foarte important să lăsăm Ministerul Apărării să-și facă cercetările, pentru că durează. Din momentul în care a căzut drona, există o echipă de experți care verifică și este în măsură să stabilească ce fel de dronă e și pentru ce este utilizată. Sunt experți care știu efectiv ce fel de drone sunt și dacă dronele sunt purtătoare de încărcătură de luptă sau sunt doar drone de cercetare.

În funcție de ce fel de drone s-au identificat și dacă amprenta este aproape identică la următoarele drone, se acționează în consecință. Adică se acționează pentru distrugerea lor sau doar sunt urmărite. Dacă este riscul mare ca drona să aibă încărcătură la bord, atunci trebuie distrusă. Indiferent cu ce mijloc, pentru că poate să producă daune și nu știm ce fel de daune. A spune că a folosi o rachetă este prea scump când drona are încărcătură de luptă și poate să omoare oameni, mi se pare că vorbim povești. Dacă este periculoasă, are încărcătură de luptă, o să folosesc tot ce pot ca să o dau jos.

Dacă este o dronă care foarte probabil este o dronă de supraveghere sau este de hărțuire, este trimisă doar ca să vadă cum reacționăm, atunci o urmărim și vedem ce se întâmplă cu ea. Dacă se apropie de un obiectiv important și devine periculoasă (pentru că drona în sine poate să fie folosită pentru a lovi un obiectiv), atunci se poate acționa împotriva ei de la obiectivul respectiv.

„Pilotul nu poate să observe dacă drona are sau nu încărcătură de luptă”

Cotidianul: Această identificare a unei drone cu explozibil și a unei drone de cercetare o poate face pilotul avionului? Adică se poate face identificarea ei în timp real, dacă are sau nu încărcătură explozibilă?

Ștefan Dănilă: În mare parte, ce fel de dronă este știm pentru că avem pozele lor și știm ce fel de drone sunt. Dacă drona respectivă este o dronă cu încărcătură cu muniție în ea, este un fel de dronă. Dacă este o dronă de cercetare, știm ce fel de dronă este. Există aceste drone hibride, care sunt folosite în scop civil, de regulă, și au fost adaptate pentru a transporta diverse încărcături de luptă.

Aici este mai delicat. Pilotul nu poate să observe dacă are sau nu încărcătură de luptă. În schimb, ceea ce contează foarte mult, contează ca drona care a căzut să fie cercetată, să vedem dacă a avut sau nu a avut încărcătură, și ulterior, dacă amprentele dronelor care vin în zilele următoare sunt aproape sau identice cu ale dronei care a căzut, atunci riscul de a avea încărcătură de luptă depinde de ce am avut înainte.

Cotidianul: Ce încearcă rușii să testeze prin aceste drone care violează spațiul aerian național? Pentru că, așa cum spunea și dumneavoastră mai devreme, unele nu au încărcătură explozibilă, altele au. NATO, Armata României, ce încearcă să testeze?

Ștefan Dănilă: În primul rând ar trebui să fim siguri că dronele respective vin de la ruși. Trebuie să fie clar de unde au plecat și cum au ajuns aici. Dacă dronele respective au venit direct, eu nu am informațiile astea, dar cei din Ministerul Apărării cred că le au deja. Dacă traiectoriile de zbor ale dronelor vin din Federația Rusă sau din zonele din Ucraina controlată de Federația Rusă și vin direct către România, atunci avem situația unei provocări sau situația unor verificări din partea Rusiei a modului de reacție a României.

Dacă dronele respective nu e clar de unde vin, e foarte important să identificăm sursa și să știm cine, cum, în ce sens le-a trimis. Dacă dronele vin dinspre ruși, dar orientarea inițială, traiectul inițial era către Ucraina, ulterior au deviat, au venit în România, înseamnă că pot să fie drone scăpate de sub control. Majoritatea celor de care am auzit până acum păreau să fie drone scăpate de sub control.

Ce este destul de ciudat este că foarte multe drone sau resturi de drone dintre cele recuperate nu au fost drone cu încărcătură de luptă, ci au fost drone relativ ușoare, ieftine, care cel mult erau destinate cercetării.

O dronă a căzut în județul Vaslui

Reamintim că marți dimineața au fost ridicate de la sol aeronave Eurofighter Typhoon și F-16, iar autoritățile au emis mesaje Ro-Alert în Tulcea, Galați și Vrancea din cauza unor drone care au intrat în spațiul aerian al României.

Potrivit MApN, în dimineața zilei de 25 noiembrie, radarele au detectat o țintă care se îndrepta spre spațiul aerian național, în zona județului Tulcea. La ora 06.28, două aeronave germane Eurofighter Typhoon au fost ridicate de la sol de pe baza aeriană Mihail Kogălniceanu pentru a monitoriza situația. Ținta a intrat în spațiul aerian al României dinspre Vâlcov (Ucraina) și a traversat până în zona Chilia Veche, județul Tulcea.

La ora 06.55, pentru populația din județul Tulcea a fost transmis mesajul Ro-Alert. MApN precizează că, la 07.11, aeronavele Typhoon au raportat contact radar cu ținta deasupra teritoriului Ucrainei, deci în afara spațiului aerian românesc.

Ulterior, la ora 07.37, s-a ordonat decolarea a două aeronave F-16 Fighting Falcon de la Baza 86 Aeriană Borcea. La 07.48 a fost emis Ro-Alert și pentru județul Galați.

Potrivit MApN, la 07.50, sistemele radar au detectat o a doua pătrundere în spațiul aerian național, în zona județului Galați, iar aeronavele F-16 au avut contact radar cu aceasta.

Între timp, o dornă a căzut în zona localității Puiești, județul Vaslui, a anunțat ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu. Drona nu avea încărcătură explozibilă.

Este a treisprezecea pătrundere neautorizată a unei drone în spațiul aerian românesc de la începutul Războiului din Ucraina.

Distribuie articolul pe:

11 comentarii

  1. Vrǎjeala cu „dronele rusești” care trebuie vânate cu avioane de luptǎ este încǎ o pungǎșie marca NATO pentru a crește cheltuielile militare. Unii, mai slugarnici, de prin țǎrile baltice au ridicat chiar și F35 pentru a alerga drone pe cer, perfect inutil, iar dupǎ fiecare zbor un F35 intrǎ în reparații 5 zile iar asta costǎ câteva site de mii de euro. Alții luptau cu avioane contra dronelor „rusești” pe cerul Bruxelles-ului…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.