Într-o noapte de vară cu Sting

Luni seară, în Piaţa Constituţiei, publicul bucureştean îl poate asculta din nou pe celebrul cântăreţ britanic, Sting, în primul concert din această vară al turneului European, „Symphonicity”, numit aşa după titlul ultimului său album.

Într-o noapte de vară cu Sting

Luni seară, în Piaţa Constituţiei, publicul bucureştean îl poate asculta din nou pe celebrul cântăreţ britanic, Sting, în primul concert din această vară al turneului European, „Symphonicity”, numit aşa după titlul ultimului său album.

Luni seară, în Piaţa Constituţiei, publicul bucureştean îl poate asculta din nou pe celebrul cântăreţ britanic, Sting, în primul concert din această vară al turneului European, „Symphonicity”, numit aşa după titlul ultimului său album. Acesta cuprinde 12 piese din întreaga sa carieră, rearanjate pentru orchestră simfonică şi diferite ansambluri. La înregistrarea lui, solistul a fost acompaniat de Royal Philarmonic Orchestra. În turneu, Sting va fi însoţit de chitaristul Dominic Miller, de Rhani Krija (percuţie), Jo Lawry (voce) şi Ira Coleman (bass)

Gordon Matthew Thomas Sumner (numele real al Sting), născut în 1951, în apropiere de Newcastle, a fost solistul şi bassistul grupului „The Police”, înainte de a se lansa în cariera solo.

Pseudonimul Sting (care înseamnă ac al unei insecte sau înţepătură) i-a fost atribuit în 1972, după un concert cu grupul „Phoenix Jazzmen”, în care a apărut pe scenă într-un pulover negru cu dungi galbene. Trombonistul şi liderul grupului a decis că seamănă cu albină.

En 1977, Sting era bassistul şi vocalistul grupului de jazz fusion „Last Exit”. Stewart Copeland îl descoperă şi îi propune să formeze, împreună cu chitaristul francez Henry Padovani, un trio. Grupul s-a numit „The Police” şi a cunoscut, de la început, un success mondial, cu „Roxanne”.

Din 1985, cântăreţul se lansează în cariera solo. Primul său album, „The Dream of the Blue Turtles” este un succes, iar cântece ca „If You Love Somebody” sau „Children’s Crusade” vor face din el unul dintre cei mai apreciaţi cântăreţi-autori-compozitori. Fiecare album al lui a fost vândut în milioane de exemplare, iar piese ca „Englishman in New York” sau „Fragile” sunt populare şi astăzi. În 1991, după moartea părinţilor săi, a înregistrat cel mai intimist şi profund album, „The Soul Cages”, care va fi urmat, după doi ani, de „Ten Summoner’s Tales”, cu numeroase hituri: „If I Ever Lose My Faith In You”, „Fields of Gold” sau „Shape of My He”. Au urmat „Mercury falling”, în 1996, „Brand New Day”, în 1999, al cărui single „Desert Rose”, a fost pe locul întâi aproape peste tot în lume. În 2003, apare albumul „Sacred love”, urmat de un turneu fără mare răsunet. În 2006, înregistrează un album de muzică clasică, „Songs From the Labyrinth”, reluând cântecele lui John Dowland, acompaniat la flaut de Edin Karamazov. „If on a Winter’s Night”, înregistrat în 2009, este marcat de sacralitate şi tradiţie, cuprinzând şi cântece religioase. Titlul albumului este inspirat de opera lui Italo Calvino, „Se una notte d’inverno un viaggiatore”.

În concertele din actualul turneu European, solistul va interpreta, împreună cu grupul său şi cu o orchestră simfonică formată din 50 de instrumentişti dirijaţi de celebra Sarah Hicks, cele mai cunoscute hituri, cum ar fi „If I Ever Lose My Faith In You”, „Every Little Thing She Does Is Magic” (Police), „Englishman in New York”, „Roxanne” (Police), „Straight To My Heart”, „When We Dance”, „Russians”, „I Hung My Head”, „Shape Of My Heart”, „Why Should I Cry For You?”, „Whenever I Say Your Name”, „Fields Of Gold”, „Next to You” (Police), „A Thousand Years”, „This Cowboy Song”, „Tomorrow We’ll See”, „Moon Over Bourbon Street”, „End Of The Game”, „You Will Be My Ain True Love”, „All Would Envy”, „Mad About You”, „King Of Pain” (Police), „Every Breath You Take” (Police).

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.