Investiții neglijate, consecințe grave: Rețeaua electrică românească la limita colapsului?

În lipsa investițiilor esențiale în extinderea și modernizarea rețelei de transport energetic, între 2017 și 2024, congestiile au afectat constant stabilitatea energetică a României, expunând țara la riscuri majore de întrerupere a alimentării. Aceste blocaje, care ar fi putut fi evitate prin proiecte amânate, reflectă nevoia urgentă de dezvoltare a infrastructurii pentru a asigura un sistem energetic fiabil și adaptat cerințelor în creștere, conform Proiectului de decizie privind aprobarea Planului de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru perioada 2024-2033.

Congestiile în rețeaua de transport a energiei electrice (RET) reprezintă supraîncărcări care împiedică rețeaua să funcționeze eficient, afectând astfel stabilitatea și siguranța furnizării de energie. În România, astfel de probleme au devenit tot mai frecvente între 2017 și 2024, în lipsa unor proiecte strategice de extindere și întărire a RET, proiecte care ar fi putut preveni sau gestiona mai bine cererea crescută de energie. Experții subliniază că întârzierea acestor lucrări a afectat nu doar sectorul energetic, ci și pe consumatori, de la industrie la utilizatori casnici.

1. Episoade critice de congestie – impactul pe termen scurt

Între 2017 și 2024, congestiile au apărut în mod repetat în rețea, în special în timpul operațiunilor de mentenanță sau a creșterilor bruște ale cererii de energie. În termeni practici, congestiile înseamnă că rețeaua nu poate susține fluxul de electricitate necesar în anumite regiuni, ceea ce impune măsuri urgente și, uneori, deconectarea controlată a unor linii sau chiar reducerea consumului. Aceste măsuri afectează stabilitatea rețelei și, implicit, activitatea industrială și confortul consumatorilor casnici.

Congestii care ar fi putut fi evitate prin proiectele de dezvoltare a RET:

– Aprilie și iulie 2017 – O defecțiune și o operațiune de mentenanță la liniile existente au creat congestii majore în rețeaua din estul și nord-estul țării. Situația ar fi fost evitată prin finalizarea LEA 400 kV Smârdan-Gutinaș, care ar fi permis echilibrarea mai eficientă a fluxurilor de energie în aceste regiuni.

– Decembrie 2017 – Congestia pe axa 220 kV din vestul țării, de la Timișoara la Reșița și Paroșeni, a fost accentuată de indisponibilitatea unei linii majore. Investiția într-o linie de 400 kV pe acest traseu ar fi permis evitarea suprasolicitării, oferind o capacitate de tranzit mai mare și reducând riscul de întreruperi.

2. Dobrogea, o zonă vulnerabilă în lipsa întăririlor de rețea

Dobrogea, regiune cheie în producția de energie regenerabilă, a fost deosebit de expusă riscurilor de congestie. În februarie 2018, indisponibilitatea LEA 400 kV București Sud-Domnești și a LEA Constanța Nord-Tariverde a dus la suprasarcini care au necesitat intervenții rapide. În lipsa unei linii de întărire Medgidia Sud-Constanța Nord, capacitatea de transport în zonă nu a fost suficientă pentru a prelua producția în creștere, afectând stabilitatea energetică locală. În decembrie 2019, o altă congestie a fost cauzată de deconectarea unei linii de 400 kV pentru evitarea unui incident grav de natură electrică.

3. Tranzitul transfrontalier și efectele asupra RET în 2021 și 2022

Creșterea cererii de tranzit de energie pe granițele României a devenit o presiune suplimentară pe RET, care nu era pregătit să susțină fluxurile ridicate. În noiembrie și decembrie 2021, tranzitul mare de energie pe linia 400 kV Țânțăreni-Kozlodui a coincis cu producția maximă în parcurile eoliene și solare din Dobrogea. În lipsa liniilor de întărire Smârdan-Gutinaș și Cernavodă-Stâlpu, capacitatea rețelei a fost depășită, determinând riscuri majore de întrerupere a serviciului și de creștere a prețului energiei pe piața internă.

Exemplul din 2022 – În ianuarie 2022, trei congestii majore au apărut din cauza tranzitului intens de energie pe granița de sud spre nord, pe aceeași linie Țânțăreni-Kozlodui. În lipsa noilor linii de 400 kV planificate, aceste blocaje au afectat stabilitatea întregii rețele, generând nevoia de intervenții complexe.

4. Platforma DAMAS și vulnerabilitățile operaționale în 2021

Pe lângă congestiile de flux fizic, rețeaua a fost afectată și de probleme tehnice legate de platforma DAMAS, utilizată pentru gestionarea tranzacțiilor de energie. În martie și august 2021, disfuncționalitățile acestei platforme au agravat congestiile existente, cauzând întârzieri și imposibilitatea de a optimiza fluxurile energetice. Astfel, fără o disponibilitate totală a platformei și fără o conexiune stabilă, gestionarea fluxurilor de energie a devenit dificilă, contribuind la instabilitatea rețelei.

5. Importanța proiectelor de extindere și modernizare a RET

Operatorii din domeniul energetic subliniază necesitatea absolută de a implementa proiectele restante pentru a preveni congestiile recurente. Între prioritățile Planului de Dezvoltare a RET 2024-2033 se numără axa de 400 kV de la Porțile de Fier la Arad și trecerea unor linii de la 220 kV la 400 kV pe axele strategice, în special în zona sud-estică și cea de vest.

Fără aceste proiecte, rețeaua națională riscă să nu poată susține evoluția cererii, care este în creștere constantă atât datorită producției de energie regenerabilă, cât și a cererii transfrontaliere de tranzit de energie. Realizarea acestor proiecte va reduce riscul de congestii și va contribui la securitatea energetică a României, permițând o gestionare mai flexibilă a fluxurilor și o integrare mai eficientă a energiei verzi în rețea.

Congestiile în rețeaua de transport energetic din România, repetate din 2017 până în 2024, subliniază importanța investițiilor strategice. În lipsa unei infrastructuri modernizate, riscurile de instabilitate se mențin ridicate, iar economia este expusă la probleme majore de continuitate energetică. O rețea extinsă și adaptată la cerințele actuale va oferi României o bază solidă pentru un sistem energetic stabil și durabil, capabil să susțină nevoile unei economii în creștere.