Președintele Klaus Iohannis a susținut o conferință de presă la Palatul Cotroceni. În debutul conferinței, președintele a spus că vrea să se refere la „trei chestiuni”.
„Pentru a preveni neînţelegeri sau interpretări eronate, am decis că atunci când ajung la mine legi importante spre promulgare să fac declaraţii legate de promulgarea sau, după caz, nepromulgarea lor”, a spus Iohannis.
Președintele a amintit, în acest context, legea pentru modificarea şi completarea legii privind finanțarea partidelor politice, legea pentru alegerea autorităţilor din administraţia publică şi legea privind statutul autorităţilor locale, respectiv Codul penal şi de procedura penală.
„Pentru mine este foarte important că modificările legislative să ducă la o îmbunătăţire a situaţiei. Îmbunătăţire vizând creşterea performanţei partidelor politice, creşterea transparenţei în gestionarea banilor în campanie şi în ansamblu creşterea performanţei clasei politice. Aceste legi au fost promulgate. Nu sunt legi perfecte. Ştiu că au existat discuţii în spaţiul public, a mai spus președintele.
„În privinţa legii incompatibilităţilor, ea nu va fi promulgată. Această lege a ajuns la preşedinţie anul trecut, a fost trimisă la reexaminare de predecesorul meu, acum a fost trimisă a doua oară spre promulgare. Am serioase dubii privind constituţionalitatea acestui act normativ”, a precizat președintele.
„Am trimis o adresă Curţii Constituţionale în care solicit să se examineze constituţionalitatea acestui act normativ”, a declarat Iohannis.
În privinţa Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, Klaus Iohannis a spus că nu va accepta modificări ale legii în interesul parlamentarilor: „Nu sunt de acord cu astfel de modificări. Codul penal și Codul de procedură penală sunt acte normative noi și ele trebuie să fie lăsate să funcționeze un timp pentru a vedea în mod obiectiv dacă este nevoie de anumite modificări. Nu pot să accept ca parlamentarii să facă modificări la aceste acte normative în interesul lor propriu. Nu voi promulga nicio modificare„.
Întrebat când va fi numit un nou șef la DIICOT, Iohannis a spus că o decizie în acest sens va fi luată în cursul acestei săptămâni.
În ceea ce privește defrișările, Iohannis s-a arătat hotărât să discute acest lucru în CSAT.
„Am avut o discuţie cu premierul şi am definitivat ordinea de zi în viitorul CSAT. Aşteptăm materialele de la toate instituţiile abilitate pentru a avea o imagine clară asupra amplorii şi pagubelor produse de defrişările ilegale. Dacă este cazul vom lua o decizie”.
Întrebat dacă intenţionează să sesizeze Curtea Constituțională privind Codul Silvic, președintele a replicat afirmând că dacă ar fi avut această intenție ar fi făcut deja acest lucru.
„Legat de Codul Silvic au fost puncte de vedere diferite cu premierul, dar nu pot accepta ca aceste dezbateri să ducă la aluzii că se face trafic de influenţă în anturajul preşedintelui. Acest lucru nu s-a întâmplat şi nu se va întâmpla”, a explicat Iohannis.
Întrebat cum vede faptul că guvernul nu aplică legea şi nu organizează alegeri parţiale acolo unde este cazul, respectiv, în cinci Consilii Judeţene, trei mari municipii şi 14 colegii de senatori şi deputaţi, Iohannis a răspuns: „După părerea mea, abordarea Guvernului este greşită, trebuia să organizeze alegeri parţiale. Această tema trebuie abordată de cei în cauză. Ştiu că la Cluj s-a ajuns şi la un proces pe această speţă”.
Klaus Iohannis nu a vrut să comenteze atacul fostului președinte Traian Băsescu referitoare la un interviul acordat de președinte în presa germană, în care acesta a răspuns întrebărilor jurnaliștilor în limba germană.
„Nu comentez afirmațiile lui Traian Basescu, vă rog să îl întrebați ce a vrut să spună”. La insistențele jurnalistului, Iohannis a precizat: Nu comentez afirmațiile fostului predecesor”.
La observaţia că sesizează CCR pe tema Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice (Legea 51/2006) invocând aspecte procedurale, Iohannis a spus: „Sunt de părere că primarii, preşedinţii de CJ trebuie să aibă posibilitatea să fie membri în Consiliul de Administraţie dacă societatea este constituită pentru a satisface nevoile unei arii mai mari decât un judeţ, la nivel regional. În altă form, nu”.
Întrebat de ce consideră bine-venită alegerea preşedinţilor de CJ de consilierii judeţeni şi alegerea primarilor într-un singur tur, Iohannisa răspuns: „La primari, Parlamentul a decis să lase această chestiune neschimbată, şi mi se pare că poate fi promulgată. Dacă ne referim la preşedinţi de CJ, un judeţ este o entitate administrativ-teritorială mai degrabă tehnică. Nu cred că există o comunitate judeţeană similară unei unităţi de tip localitate sau comună. Nu se impune alegera directă. La început, după revoluţie, preşedinţii de CJ au fost aleşi indirect, dintre consilierii judeţeni”, a explicat președintele.
Întrebat de ce nu a cerut o selecţie pe criterii de competenţă, cum a cerut CE, pentru şefia DIICOT , Iohannis a spus că procedura legală a fost respectată: „Mi s-a făcut o propunere. Este de datoria mea să mă informez foarte bine înainte de a face o astfel de nominalizare. Am avut o discuţie destul de lungă cu candidatul, am cerut toate documentele”.
Întrebat dacă apreciază că tăierile ilegale de păduri reprezintă un atentat la siguranţă naţională, Iohannis a răspuns afirmativ: „După ce facem analiză în CSAT, vom ajunge la anumite concluzii”, a mai precizat Iohannis.
Despre situaţia cardului de sănătate, pre;edintele a spus că ministrul Bănicioiu a fost la el și că i-a prezentat situația, concluzia fiind că implementarea cardului a fost prost pregătită: „Consider în continuare că populaţia a fost insuficient de bine informată. Ar fi fost nevoie de o campanie naţională de informare şi atunci sincopele ar fi putut fi evitate”, a explicat Iohannis.
