După o săptămână de incertitudine, care a pus pe jar ţările din zona euro, speriate de propagarea atacurilor la moneda unică, guvernul irlandez a anunţat măsurile de austeritate care îi vor permite să primească un împrumut din partea FMI şi UE.
Pentru un împrumut de 85 de miliarde de euro, al doilea după „recordul” stabilit de Grecia, cu 110 miliarde de euro, Irlanda a decis să limiteze cheltuielile pentru asistenţa socială cu 15%, ceea ce va duce la economisirea anuală a 3 miliarde de euro. Guvernul va desfiinţa 24.750 de locuri de muncă din sectorul bugetar, salariile vor scădea până la valoarea din 2006, ajutoarele pentru creşterea copiilor vor fi reduse, iar salariul minim de 8,65 euro pe ora va fi redus cu un euro.
Bugetarii care îşi vor pierde locul de muncă reprezintă un procent însemnat din populaţia de doar 4 milioane de locuitori a Irlandei. Se speră că în acest mod se vor economisi anual 1,2 miliarde de euro.
Guvernul a mai decis să impoziteze şi veniturile muncitorilor cu salarii mici, care până acum nu erau taxate. Vor fi impuse taxe şi pentru anumite proprietăţi imobiliare, precum şi pentru circa 120.000 de beneficiari ai sistemului public de pensii.
Guvernul de la Dublin a menţinut însă cea mai mică taxă pentru corporaţii din întreaga UE, de 12,5%, o taxă care a permis atragerea în Irlanda a unor companii precum Microsoft, Intel sau Pfizer. Multinaţionalele angajează în acest moment unu din şapte irlandezi.
Sindicatele au avertizat deja că impozitarea veniturilor mici şi reducerea salariului minim la presiunea FMI vor provoca cele mai ample revolte sociale din Irlanda ultimelor decenii.
