Fraţii Musulmani din Egipt au anunţat că parlamentul va rămâne valid şi îşi va păstra puterile legislative, în ciuda deciziei Curţii Constituţionale de dizolvare a legislativului şi de transfer al prerogativelor către armata.
“Adunarea Poporului rămâne validă şi îşi păstrează puterea legislativă”, a afirmat Partidul Libertăţii şi Justiţiei, braţul politic al Fraţilor Musulmani.
Poziţia celui mai puternic partid din parlament, care împreună cu islamiştii radicali deţine peste 60% dintre mandate, riscă să arunce Egiptul către o nouă confruntare, care va opune de această dată armata şi islamiştii.
Pentagonul s-a declarat “îngrijorat” de noile prerogative pe care hunta militară de la Cairo şi le-a arogat printr-o nouă declaraţie constituţionala, care urmează după cea din martie 2011. “Suntem profund îngrijoraţi de declaraţia despre noile amendamente constituţionale şi de momentul ales pentru acest anunţ, în timp ce birourile de vot se închideau”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, George Little.
Starea conflictuală este agravată de tensiunea aşteptării rezultatelor alegerilor prezidenţiale de duminică şi de noua declaraţie constituţională pronunţată de Consiliul Suprem al Forţelor Armate.
Fraţii Musulmani au revendicat deja victoria la prezidenţialele de duminică, prin candidatul lor, Mohammed Morsi. Perspectiva unui preşedinte islamist, ajutat de un parlament dominat de islamişti este una care provoacă teamă în randul egiptemilor seculari, al celor 8 milioane de creştini din tara, dar şi în Israel. Pe de alta parte, nu trebuie uitat că Tunisia este guvernată de un partid apropiat Fraţilor Musulmani, la fel şi Marocul, iar în aceste două ţări nu s-au înregistrat derapaje în direcţia islamizării.
Mai rău, scrie The Economist, ar fi dacă preşedinţia ar reveni lui Ahmed Shafiq, ultimul premier al regimului Mubarak şi un personaj loial huntei militare care conduce ţara. Shafiq a făcut promisiuni populiste precum anularea datoriilor agricultorilor, a declarat că organizaţiile de caritate din ţară sunt agenţi ai puterilor străine şi că islamiştii doresc să creeze în Egipt o republică islamică precum Iranul. “Sub Mubarak Egiptul se sufoca. Egiptenii pot acum cel puţin să spună ce vor şi să voteze cu cine vor. Dacă optează pentru Morsi şi Fraţii Musulmani, viitorul este plin de riscuri. Dar va fi mai bine decât să se întoarcă la trecutul opresiv sub regimul Shafiq”, scrie The Economist.
Reîntoarcerea la un regim autoritar este semnalată limpede de noua declaraţie constituţională, emisă duminică, în ziua alegerilor, de Consiliul Suprem al Forţelor Armate. Noua lege fundamentală provizorie conferă armatei toată puterea legislativă, dreptul de a numi o adunarea constituantă formată din reprezentanţi ai “segmentelor societăţii”. Mai mult, liderul Consiliul Suprem poate să respingă orice prevedere a noii constituiţii care “contravine scopurilor revoluţiei”. Acelaşi lider militar îi poate interzice preşedintelui să declare sau să nu declare război şi are ultimul cuvânt în intervenţiile armatei împotriva protestatarilor. Declaraţia constituţională prevede ca Consiliul Suprem va preda puterea noului parlament, după ce acesta va fi ales.
Egiptenii au ales însă un parlament, acesta fiind invalidat de judecătorii Curţii Constituţionale, numiţi încă din timpul regimului Mubarak. În cazul în care se va alege un nou legislativ sub imperiul noii constituţii, acesta va fi unul cu o pondere mai mică a partidelor islamiste. Este motivul pentru care Fraţii Musulmani nu recunosc dizolvarea parlamentului, riscând astfel să readucă confruntările de stradă în piaţa Tahrir.
