Trecerea Serviciului înmatriculări din subordinea Ministerului de Interne la Prefectură a creat un vid legislativ, situaţie care a dus în ultimii ani la o „explozie” de infracţiuni cu autoturisme luate în leasing, arată judecătorul care a decis condamnarea lui Cristi Munteanu şi Andrei Mărgăritescu.
Fostul mijlocaş dinamovist Andrei Mărgăritescu şi fostul portar al echipei de fotbal Dinamo Cristi Munteanu au fost condamnaţi, în 26 aprilie, de Tribunalul Bucureşti la pedepse de trei ani şi, respectiv, cinci ani de închisoare cu executare, iar fondatorul centrului medical Doris, Alexandru Magherescu, a primit şapte ani de închisoare cu executare în dosarul privind înşelăciuni cu maşini luate în leasing.
Judecătorul Tribunalului Bucureşti arată, în motivarea deciziei, obţinută de MEDIAFAX, că odată cu trecerea Serviciului de înmatriculări autoturisme din subordinea Ministerului de Interne în subordinea Prefecturii s-a eliminat şi obligativitatea prezenţei vânzătorului şi, implicit, a verificării identităţii acestuia în faţa funcţionarului de la înmatriculări.
„Pentru o bună înţelegere a cauzei, instanţa apreciază, anterior considerentelor hotărârii, precizarea unor aspecte. Astfel, anterior trecerii serviciului de înmatriculări autoturisme din subordinea Ministerului de Interne în subordinea Prefecturii, la înmatricularea unui autoturism era imperios necesară prezenţa în faţa agentului de poliţie de la Serviciul Înmatriculări a ambelor părţi, respectiv atât a cumpărătorului cât şi a vânzătorului, verificând-se identitatea celor doi şi a semnăturilor pe contractul de vânzare-cumpărare – un înscris sub semnătură privată tipizat – precum şi a actelor necesare înmatriculării autoturismului pe numele noului proprietar”, notează judecătorul Mitu Stegaru în motivare.
Acesta arată în continuare că „odată cu transferarea serviciului de înmatriculări autoturisme a fost înlăturată obligativitatea prezenţei vânzătorului şi implicit a verificării identităţii acestuia în faţa funcţionarului de la înmatriculări, astfel că simpla prezentare a actelor de identificare a autoturismului şi a unui înscris sub semnătură privată, tipizat, unde la rubrica vânzător, de cele mai multe ori, este o semnătură indescifrabilă, permite înmatricularea acelui autoturism, situaţie în care în ultimii ani în România s-a constatat o «exploziţie» de infracţiuni în ceea ce priveşte aceste bunuri mobile”.
