Cel mai aşteptat proces din ultimii ani este, desigur, al familiei Cosma din Ploieşti, din cauza uriaşei mediatizări prin dezvăluirile făcute de Vlad Cosma, în care este vorba despre cuplul de procurori DNA Portocală-Onea. Ei, bine, tocmai la acest proces, preşedintele completului de judecată de 5 de la ÎCCJ, judecătorul Iulian Dragomir, s-a gîndit că ar fi bine ca, în loc să asculte declaraţiile părţilor, să-l ironizeze pe inculpatul Mircea Cosma, antepronunţîndu-se în acest fel chiar înaintea pronunţării sentinţei!
Episodul a fost sesizat de Mircea Badea în emisiunea „În gura presei”, descoperind informaţia pe Hotnews. În rest, deşi în sală erau mulţi jurnalişti, nimeni nu sesizase această gravă atitudine care anulează imparţialitatea de care trebuie să dea dovadă un judecător! Subiectul merită însă să fie tratat pe larg.
Dar, despre ce este vorba? Cităm de pe Hotnews. Aflăm mai întîi ce a declarat Mircea Cosma:
„Am alocat pentru aceste contracte, de 30 de zile, suma de 1.879.000 lei, urmărind să nu depăşesc la fiecare contract limita legii, de 100.000 de euro. Dumnezeu mi-a dat dreptate. Furtuna de zapadă abătută asupra judeţului Prahova, în perioada 8 – 14 decembrie 2012, m-a prins pregătit. A fost o tornadă care a rupt liniile de înaltă tensiune, au rămas peste 30.000 de abonaţi fără energie electrică, respectiv case, şcoli, firme, în oraşele Breaza, Comarnic, Sinaia şi Cîmpina”, a declarat Mircea Cosma în sala de judecată. Cosma a fost susţinut de avocatul său, care a spus că măsurile luate de fostul preşedinte al CJ Prahova au fost în favoarea oamenilor”.
În acel moment, cînd Mircea Cosma şi avocatul său se chinuiau să-şi spună opinia, judecătorul Iulian Dragomir a ţinut morţiş să se facă de rîs şi să pună în pericol ideea că ar putea da o sentinţă corectă! Cităm tot de pe Hornews:
„Avocatul a fost întrerupt de preşedintele completului de judecată, Iulian Dragomir, care i-a replicat: „Ştim, e vorba de zăpezile din Kilimanjaro care au venit în Prahova!”
Din acel moment, sentinţa ce se va da a devenit previzibilă! Judecătorul Iulian Dragomir nu avea voie, în sala de judecată, să facă astfel de glume care trădează un anumit dispreţ faţă de una dintre părţi, inducînd astfel dinainte ideea că acesta este un mincinos!
N-au contat pentru judecătorul Iulian Dragomir declaraţiile lui Mircea Cosma, care spunea că nu a luat bani de la nimeni şi că toate acuzaţiile „fac parte din efervescenţa romantică a procurorului Negulescu”, nici acuzaţiile directe ale lui Vlad Cosma despre modul în care s-au prefabricat probe în dosar şi nici măcar declaraţia denunţătorului Razvan Alexe, care, chiar în faţa completului, „a negat orice implicare a familiei Cosma”.
În loc să ciulească urechile şi să verifice dacă există urme ale unor posibile probe false în dosar, judecătorul Iulian Dragomir a găsit de cuviinţă să-l ironizeze pe cel pe care-l judeca, expunîndu-se prevederii Codului de procedură penală, art. 64, al. 1, lit (f), care-l face incompatibil dacă: „există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorului este afectată”! Or, dacă judecătorul, chiar în timpul şedinţei, îşi manifestă dispreţul faţă de declaraţiile unui inculpat, imparţialitatea sa este aruncată în aer!

Pentru cei care vor cu adevărat să înţeleagă unde este grava eroare a judecătorului Iulian Vlad, precizăm că, alături de numeroase cărţi despre comportamentul unui magistrat, există un ghid pentru cei care au un rol în Justiţie, intitulat „Etica profesiilor juridice”, al cărui autor este judecătorul Cristinel Ghigheci, care este şi formator la Institutul Naţional al Magistraturii!
Dacă ar fi citit acest ghid, judecătorul Iulian Dragomir ar fi aflat ce spunea „Pravila duhovnicească” din 1780, care cerea judecătorilor „să se arate cu dulceaţă către cei judecaţi și fără pizmă sau făţărnicie, fără a se arăta cu vrăjmășie faţă de cei pe care îi judecă”!
Dar, dacă i se par prea vechi aceste norme de conduită, era obligat să cunoască „Principiile de la Bangalore”, devenite, după cum se ştie, un fel de Biblie a actului de judecată în întreaga lume după ce au fost revizuite de „Masa rotundă a Preşedinţilor Curţilor Supreme de la Haga”! Să cităm din acest document:
– Principiul nr. 2, numit „imparţialitatea” este definit astfel : „Imparţialitatea este esenţială pentru îndeplinirea adecvată a funcţiei judiciare. Ea priveşte nu doar hotărârea însăşi, ci şi întreg procesul prin care se ajunge la aceasta”.
– 2.4: „judecătorul nici nu va face comentarii în public sau în alt mod, care să afecteze dreptul la un proces echitabil pentru orice persoană sau chestiune”
– Comentariul 57, referitor la Principiul 2.1: „Înţelesul sintagmei „subiectivism sau prejudecăţi”. Subiectivismul sau prejudecata a fost definită ca o aplecare, înclinaţie, tendinţă sau predispoziţie către o parte ori alta sau către o anumită soluţie. Aplicând acesta la procedurile judiciare, ea reprezintă o predispoziţie de a soluţiona o chestiune sau cauza într-un anumit fel, care nu lasă mintea judecătorului să fie complet deschisă pentru a fi convinsă.”
– Comentariul 58, referitor la Principiul 2.1: „Manifestările de subiectivism sau prejudecată. Subiectivismul se poate manifesta fie verbal, fie fizic. Sunt exemple epitetele, mormăielile, poreclele denigratoare, stereotipurile negativ, încercările de a face glume pe seama stereotipurilor (de exemplu în legătură cu sexul, cultura sau rasa unei persoane), ameninţările, actele de intimidare sau ostile care sugerează o legătură dintre rasă ori naţionalitate şi infracţiune, şi referirile nerelevante la caracteristici personale. Subiectivismul sau prejudecata se pot manifesta şi prin limbajul trupului, aparenţele ori comportamentul în instanţă sau în afara acesteia. Conduita fizică poate indica neîncrederea într-un martor, ceea ce ar putea influenţă neadecvat juriul. Expresia facială poate transmite o aparenţă de subiectivism către părţile sau avocaţii din proces, juraţi, mass media şi alţii. Subiectivismul sau prejudecata pot privi direct o parte, un martor sau un avocat”.
– Comentariul 62, referitor la Principiul 2.2: „Comportamentul ce trebuie evitat în instanţă. Judecătorul trebuie să fie atent să evite comportamentele care pot fi percepute ca o exprimare a subiectivismului sau a prejudecăţilor. Mustrările nejustificate adresate avocaţilor, insultele şi remarcile neadecvate faţă de justiţiabili şi de martori, declaraţiile ce dovedesc prejudecăţi şi comportamentul netemperat şi lipsit de răbdare pot distruge aparenţa de imparţialitate, şi trebuie evitate”.
– Comentariul 63, referitor la Principiul 2.2: „Trebuie evitate intervenţiile repetate în desfăşurarea procesului. Judecătorul are dreptul de a pune întrebări pentru a clarifica chestiuni, însă dacă judecătorul intervine în mod constant şi ia practic controlul desfăşurării procesului civil sau îşi asumă rolul acuzării într-un proces penal şi foloseşte răspunsurile la întrebările pe care le-a adresat el însuşi pentru a ajunge la o anumită soluţie în speţă, judecătorul devine avocat, martor şi judecător în acelaşi timp, iar părţile nu au parte de un proces echitabil”.
Toate aceste lucruri citate mai sus sînt norme obligatorii pentru magistraţi şi constituie cadrul potrivit căruia se fac anchetele Inspecţiei judiciare, se iau decizii în CSM şi chiar se fac legile justiţiei. Nu sînt simple opinii!
Privite cu această lupă, remarcile ironice ale judecătorului Iulian Dragomir în timpul procesului de la ÎCCJ se încadrează în multe dintre prevederile ce definesc imparţialitatea unui proces.
CINE ESTE JUDECĂTORUL IULIAN DRAGOMIR?
Ei, bine, dacă ne amintim ce s-a scris despre judecătorul Iulian Dragomir, ne lămurim exact de ce a avut acel comportament incalificabil din timpul procesului familiei Cosma.
Iulian Dragomir este nimeni altul decît acela care a lansat expresia „cu naşul în suflet”! Totul a apărut în stenogramele din „Dosarul Motorina”, publicate de „Lumea justiţiei” încă din anul 2012. Cităm din aceste stenograme:
„Judecător Iulian Dragomir, ICCJ: Am onoarea, excelenţă, să trăiţi, cu mare respect. Un minut cu un prieten al domniei voastre şi al naşului domniei voastre (n.r. Moldovan de la CSAT.) Nu sunt prietenul naşului mai degrabă decât prietenul finului, pentru că suntem amândoi… unui naş comun al nostru.
Sorin Blejnar: Am înţeles, am înţeles.
Iulian Dragomir: Da, el e naşul nostru şi-n sufletul nostru (n.r. Traian Băsescu). Prin Bucureşti, prin republica noastră sau prin alte…?”

Tot Iulian Dragomir este judecătorul despre care vorbeau fiul lui Bercea Mondialul, mama lui şi Mircea Băsescu! Pe Dragomir l-ar fi preferat să judece dosarul tatălui său pentru că „se înţelege” cu Traian Băsescu. Cităm din transcrierea casetei, cerînd scuze cititorilor pentru limbajul interlocutorilor:
“Florin Anghel: Nene, gîndeşte-te că, altfel, altcineva nu poate să se cadă cu matale, că îşi spun şi de ce. Că Traian e tot în (neinteligibil) acolo. E o (neinteligibil) cu toţi oamenii lui Traian, deci te rog să mă crezi.
Mircea Basescu: Unde acolo?
Florin Anghel: La Înalta Curte. Eu ştiu bine că se întelege şi cu ălălaltul… cum dracu’ îl cheamă pe ăla?
Fanica Anghel: Dragomir.
Florin Anghel: Dragomir. Ştii ce e Dragomir ăsta, nu? Ţigan de la Craiova.
Fanica Anghel: Dragomir ăsta, dacă intră dosarul…
Florin Anghel: Păi, la el intră. Numai el se întelege cu…
Mircea Basescu: Păi, la Înalta Curte sunt două sau trei complete…
Fanica Anghel: Să vedem la cine cade…
Mircea Basescu: Poftim?
Fanica Anghel: La cine cade. Asta e beleaua!”
Tot la judecătorul Iulian Dragomir se referea şi Florin Ghiulbenghian într-un denunţ public făcut la DNA:
„Judecătorul mason Iulian Dragomir a făcut parte din conducerea Marii Loje Naţionale din România, în calitate de preşedinte al unei structuri numite Curtea Supremă de Justiţie Masonică. În declaraţiile sale de interese nu apare menţionată apartenenţa la Asociaţia MLNR”.
Cînd libertatea unor oameni ajunge să depindă de judecata unui astfel de personaj, mi-e teamă că însuşi actul de justiţie este viciat. Acum, după ce ne-am amintit ce se ştie despre judecătorul Iulian Dragomir, poate că altfel interpretăm intervenţia sa nefirească din timpul procesului familiei Cosma, cînd l-a întrerupt pe avocatul lui Mircea Cosma pentru a ironiza declaraţia inculpatului: „Ştim, e vorba de zăpezile din Kilimanjaro care au venit în Prahova!”
În aceste condiţii, nu este de mirare că acest proces s-a judecat pe probele administrate de procurorul Mircea Negulescu, supranumit „Portocală”, fără ca judecătorii să fie interesaţi să verifice dacă acuzaţiile publice ale lui Vlad Cosma sînt sau nu reale, deşi procurorul a fost deja exclus din magistratură de către CSM!
P.S. Dacă tot am făcut o incursiune în „Principiile de la Bangalore”, poate că nu este lipsit de interes să cităm şi ce spun acestea despre criticile din mass media, referitoare la actul de judecată: „Este rolul şi dreptul mass media de a strânge şi transmite informaţii către public şi de a comenta asupra modului de administrare a justiţiei, inclusiv asupra cauzelor înainte, în timpul şi după judecată, fără a încălca prezumţia de nevinovăţie… În general, este nepotrivit ca un judecător să apere în public motivele hotărârilor judecătoreşti” (Comentariul 74). Precizăm aceste lucruri pentru cei care s-ar grăbi să ne critice pentru că nu am avea dreptul să comentăm un proces în derulare! Ba, avem! ”Este rolul şi dreptul mass media”, spun „Principiile de la Bangalore”!
Cand am auzit aseara ca (intamplator, „aleatoriu”) presedintele completului este Iulian Dragomir (cel cu nashu-n suflet, care-i spunea „penalului” Blejnar „Excelenta”) mi-am dat seama ca fam. Cosma a intrat pe culuarul negru. „Campul tactic” inca functioneaza. Ghinionul lor. Nu cunosc fam. Cosma, unii spun ca sunt buni, altii ca-s rai dar asta este total neelocvent cata vreme vedem si auzim socati cum au fost „fabricate” dosarele si de catre cine. Asemenea metode poate doar prin anii `50 sa fi existat. Unii cu minti infierbantate cer catuse si puscarie iar DNA presteaza de-a valma. Sa fie,zic… Insa in asa mod …s-ar putea sa ne vina randul fiecaruia intr-o buna zi fara sa stim ce ne-a lovit si pe cine am suparat… Ma intreb, daca acum , unul din dosarele „penalului” Blejnar ar pica la judecatorul Dragomir (cel care i se adresa servil cu „Excelentzã”, ce fel de proces ar fi acela? Mai bine nu intreb…. Intr-o asa catastrofica etapa a justitiei romanesti, toTi tac speriati iar presedintele nostru o perie si o apara pe sefa DNA si pe portocalele sale stricate. Niciun procuror adevarat nu ridica vocea sa spuna ca-i este rusine sa fie confrate cu Portocala si Onea. De ce? Fie de frica, fie din complicitate (nu cumva toti aplica aceleasi metode?). Ambasadele favorabile DNA care mereu au fost vocale in sustinerea abuzului constata uluite ca asa mizerie n-ar fi posibila in tarile lor… si n-au nicio reactie. NOI STAM CU CAPUL IN PAMANT SI CU SUFLETELE INNEGRITE DE REVOLTA si-i ascultam pe politrucii si securistii omniprezenti care fac propaganda „statului de drepti” ….Mocnim si tacem…Tacem si mocnim…N-o sa fie bine…
Nu fura, nu minţi, ajută‑i pe alţii si DNA nu te va cunoaste(Viaţa Sfântului Issa , 7:15,16,18)