Delegația condusă de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, s-a întâlnit luni seară cu maghiarii locali la Casa Kossuth din capitala americană, întâlnirea fiind organizată de Fundaţia Maghiară pentru Drepturile Omului din New York şi Fundaţia Kossuth din Washington, D.C.
Hunor Kelemen a relatat, potrivit sursei citate: factorii de decizie americani şi cei care pregătesc deciziile au fost informaţi cu privire la deficienţele resimţite în domeniul drepturilor minorităţilor, în parte în ceea ce priveşte restituirea proprietăţilor bisericeşti şi comunitare.
De asemenea, el a mai declarat audienţei de la Washington că în România există încercări politice repetate de a lua înapoi din drepturile pe care minorităţile le-au dobândit deja, prin urmare aceste drepturi trebuie reafirmate în repetate rânduri.
Într-un interviu acordat agenţiei ungare de presă MTI, preşedintele UDMR a declarat de asemenea că scopul vizitei a fost de a transmite politicienilor americani mesajul potrivit căruia în România, care se află la periferia Uniunii Europene şi a NATO, relaţia între majoritate şi minoritate este mai mult decât o chestiune legată de drepturile omului, fiind şi o chestiune a politicii de securitate.
Aspectele politicii de securitate sunt mult mai bine înţelese de actuala administraţie americană, decât dacă ar fi vorba doar de drepturi ale omului abstracte – a arătat Hunor Kelemen, adăugând că au încredere în SUA pentru a face presiuni asupra României în privinţa problemelor minorităţilor, bazându-se pe faptul că Bucureştiul de obicei aude mesajele venite din capitala americană.
De asemenea, el a subliniat că actuala stare de spirit a opiniei publice nu este favorabilă extinderii drepturilor minorităţilor şi că oportunităţile de susţinere a acestor drepturi s-au redus în urma războiului din Ucraina.
                      
                      
                      
                      
                      
                      
					
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
Limbile fino-ugrice sunt o subfamilie a limbilor URALICE, cele mai importante fiind maghiara, estona și finlandeza. Spre deosebire de majoritatea limbilor vorbite în Europa, limbile fino-ugrice NU APARTIN familiei indo-europene.
Istoria limbii MAGHIARE începand acum aproximativ 3000 de ani, la est de munții Urali, în regiunea fluviului Obi.