Le-am luat fața grecilor! Într-o statistică

Consumul individual, exprimat prin puterea de cumpărare (PPS), a variat anul trecut în Europa între…

De (S.S.)
Le-am luat fața grecilor! Într-o statistică

Consumul individual, exprimat prin puterea de cumpărare (PPS), a variat anul trecut în Europa între…

România a depăşit în 2021 Grecia la puterea de cumpărare. Cel puțin în statistică.

Consumul individual, exprimat prin puterea de cumpărare (PPS), a variat anul trecut în Europa între 63% şi 146% din media UE în cele 27 de state membre, România situându-se la 82% din media UE, peste Grecia (76%) şi aproape de Portugalia (83%), Polonia (84%), Spania şi Cehia (85%), arată Eurostat.

În total, nouă state europene au o putere de cumpărare peste media UE, respectiv Luxembourg, Danemarca, Germania, Olanda, Belgia, Austria, Suedia, Finlanda şi Franţa.

În 13 state, puterea de cumpărare a fost cu maxim 25% sub media UE, dar diferenţele de la stat la stat au fost semnificative. Italia, Lituania, Cipru şi Irlanda au un nivel de până în 10% sub medie, în timp ce Slovenia, Spania, Cehia, Polonia, Portugalia, Malta şi România au înregistrat procente cuprinse între 11% şi 20% sub media Uniunii.

Estonia şi Grecia au un consum individual cu 21%, respectiv 23% sub media UE.

Alte cinci state au o putere de cumpărare cu peste 25% mai mică decât media europeană: Croaţia, Letonia, Ungaria,Slovacia şi pe ultimul loc Bulgaria, cu 37% sub medie.

În acelaşi timp, PIB per capita, indicator al activităţii economice, a variat între 55% din media UE în Bulgaria şi 277% în Luxembourg. În 10 state membre, acest indicator s-a situat peste media UE în 2021.

Raportat la Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, România a depăşit în 2021 Estonia, Grecia, Croaţia, Letonia, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria.

Eurostat: România şi Bulgaria, cele mai ieftine ţări UE, cu preţuri cu 44% sub media europeană

Preţurile bunurilor şi serviciilor au variaţii semnificative la nivelul UE, cele mai scumpe ţări fiind Danemarca şi Irlanda, ambele cu 40% peste media europeană, iar cele mai mici niveluri fiind în România şi Bulgaria, cu 44% sub medie, arată datele Eurostat.

Indicele preţurilor din România se află la un nivel apropiat de cel din Polonia, aflată la 40% sub media UE, şi din Serbia, ţară non-UE în care preţurile se află tot la 40% sub media Uniunii.

La polul opus se află Luxembourg (132%), Suedia (128%) şi Finlanda (126%), unde bunurile şi serviciile au preţuri mult peste media europeană.

Cele mai mari diferenţe au fost observate la hoteluri şi restaurante, unde preţurile din ţările scumpe sunt de peste 3 ori mai mari decât în ţările ieftine. Astfel, preţurile variază de la 46% din media UE în Bulgaria, 54% din medie în ROmânia şi 62% în Ungaria, la 155% în Danemarca şi 137% în Suedia.

Pe locul doi în topul diferenţelor se află alcoolul şi ţigările, cele mai ieftine fiind în Bulgaria (64% din media UE), Polonia (72%) şi Ungaria (79%), iar cele mai scumpe în Irlanda (205%), Finlanda (173%), Suedia (136%) şi Danemarca şi Franţa (134%). Diferenţele mari la preţurile acestor produse vin de obicei din nivelul diferit de taxe aplicat de la ţară la ţară.

Cea mai ieftină mâncare şi băuturi non-alcoolice se găsesc în România, unde preţurile sunt la 69% din media UE, urmată de Polonia (72%). În schimb, cele mai scumpe produse de acest tip sunt în Luxemburg (125% faţă de medie), Danemarca (120%) şi Irlanda (119%).

În ceea ce priveşte îmbrăcămintea, preţurile nu diferă prea mult de la o ţară la alta, variind de la 76% din media UE în Bulgaria la 134% în Danemarca.

Distribuie articolul pe:

7 comentarii

  1. @Ardeleanu’ . Cred ca esti intr-adevar ardelean pentru ca pricepi greu. Pai nu citisi(zice olteanul) ca Romania este peste Ungaria, iubita ta. Noroc cu politicile lui Dragnea(teleormanean )ca a imprimat cursul de depasire a Ungariei si nu numai !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.