Teatrul Naţional din Budapesta a refuzat să găzduiască manifestarile zilei naţionale a României, unde ar fi urmat să fie interpretate operele lui George Enescu şi Bela Bartok, însă în actualul sezon, pe scena teatrului se joacă piesa „Mein Kampf”, scrisa de un emigrant de orgine maghiară, scrie „Le Monde”, într-un reportaj dedicat politicii Ministerului Culturii de la Budapesta.
În noul guvern conservator, secretar de stat la Cultură este Geza Szocz, un poet şi fost disident din Transilvania, care a fugit în timpul regimului Ceauşescu. Guvernul din care face parte a abrogat o lege care acordă trupelor independente de teatru 6% din subvenţiile acordate teatrului. În 2011, aceşti bani vor merge către asociatiile maghiare din ţările vecine. Mai mult, Szocz a anunţat un program, „Fratele Julianus”, care îşi propune să identifice, prin teste ADN şi studii lingvistice, originile poporului maghiar, scrie „Le Monde”, subliniind ca Szocz nu a răspuns întrebărilor adresate în acest sens.
„Suntem pe cale să ne pierdem libertatea de expresie pe care am obtinut-o acum 20 de ani”, este citată Andrea Tompa, critic de teatru.
Szocz a refuzat să raspunda şi întrebărilor legate de demiterea directorului artistic al Operei din Budapesta, care consideră că a fost îndepărtat pentru că a încredinţat unui italian regia operei „Bank Ban”. Au urmat apoi demisiile directorului şi a directorului muzical. „Pentru a repune vasul pe linia de plutire, guvernul l-ar fi solicitat pe fostul director al Operei din Viena, Ioan Holender, urmaşul unei familii evreieşti din Transilvania”, scrie „Le Monde”. Holender a fost director al Festivalului George Enescu de la Bucureşti.
În centrul „psihodramei” de la Teatrul Naţional se află directorul Robert Alfoldi, cel care spera „să apropie prin cultură şi artă” două naţiuni europene separate de „un trecut tumultuos”. „El a subestimat reacţiile, pentru că, pentru un milion de maghiari 1 decembrie marcheaza pierderea Transilvaniei (Erdely în maghiară), alipit României în 1918 (…) Timp de decenii, liderii maghiari de toate orientările au urmărit să-l recupereze. Subiectul încă încinge spiritele, la fel ca războiul dintre Franţa şi Algeria”, scrie „Le Monde”.
„Credem că Alfoldi, un evreu homosexual, nu este capabil să conduca o asemenea instituţie. Locul lui este într-un beci din sectorul şapte (cartierul evreiesc al Budapestei), unde ar fi liber să prezinte spectacole de avangardă, nu la Teatrul Naţional”, este citat unul dintre membrii Jobbik, formaţiunea naţionalistă clasată pe locul al treilea la alegeri.
Acuzat de „vandalism cultural” în urma incidentului 1 Decembrie, Alfoldi şi-a agravat situaţia programând piesa „Magyar Unnep” (Sărbătoarea maghiară), despre mai multe familii din Transilvania-evrei, minoritari germani, unguri şi extremişti pronazişti-în perioada 1940-1946, când Hitler a oferit Ardealul Ungariei, scrie „Le Monde”.
