Cu 203 voturi pentru, 40 contra şi 12 abţineri, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul Legii lustraţiei. Iniţiat în 2005 de PNL, proiectul a fost în permanenţă obstrucţionat în Cameră începând cu luna iunie 2006. În timpul dezbaterilor de miercuri, deputaţii PDL au încercat să-şi asume paternitatea legii. Faţă de textul original din 2005, legea a fost serios amputată, special pentru a-i exonera pe unii dintre mai-marii zilei.
Dezbaterile pe proiectul Legii lustraţiei au început cu o minciună de zile mari a preşedintei Camerei, Roberta Anastase. Ea a afirmat că PDL a contribuit ca proiectul să ajungă în premieră în plenul Camerei şi i-a acuzat pe liberali că au tras de timp. „Grupul PNL a avut preşedinţia acestei Camere prin Bogdan Olteanu şi această lege a fost ţinută într-un sertar, şi ştim de ce, pentru că aţi tăcut, aţi lăsat capul în jos şi aţi acceptat lesa pusă de PSD”, a declarat de la microfonul Camerei Roberta Anastase, răspunzând unor critici ale PNL.
Pentru a respecta adevărul, trebuie menţionate o serie de aspecte care se regăsesc şi în stenogramele de pe site-ul Camerei. În două rânduri, la mijlocul lunii octombrie 2008 şi pe 4 noiembrie 2008, proiectul Legii lustraţiei s-a aflat pe ordinea de zi a plenului. Prima oară PSD şi PDL (prin viceliderul de grup de atunci, Costică Canacheu) au reuşit să blocheze dezbaterea, iar pe 4 noiembrie, PRM a fost vioara întâi în tentativa de blocare a legii, deputaţii PDL nesprijinind deloc tentativa de supunere la vot a lustraţiei. În februarie 2009, la propunerea PSD, în Biroul Permanent al Camerei, Roberta Anastase a fost cea care a avut cuvântul decisiv la propunerea PSD de scoatere a legii de pe ordinea de zi.
„Floarea UASCR şi UTC ne dă lecţii de democraţie”
În replică la afirmaţiile Robertei Anastase, deputatul PNL Mihăiţă Calimente a arătat că de fapt legea a fost amputată de către reprezentanţii PDL şi că nu au dreptul să-şi aroge paternitatea legii. „Am să intru în polemică cu aripa dreaptă a FSN, cu floarea UASCR şi UTC, care vine astăzi să ne dea lecţii despre Legea lustraţiei. Unii dintre domniile lor erau membri marcanţi ai FSN când ne-au distrus sediile PCD şi PNL în ’90.
Unii din ei au dirijat trenurile, au dirijat treburile cu mineri la Bucureşti în timpul mineriadelor, şi astăzi vin să ne dea lecţii de democraţie şi au tupeul să fie iniţiatori ai Legii lustraţiei, ei care ar trebui să fie lustraţi cu toţii, cred”, a spus Calimente la microfonul Camerei. „Au tăiat din lege, pentru a nu fi lustraţi membri PDL, în frunte cu Emil Boc. Pentru că aici la PDL sunt majoritatea foştilor UASCR-işti şi UTC-işiti”, a declarat pentru cotidianul.ro Calimente.
Slugărnicie la pătrat: drept la replică pentru invocarea lui Traian Băsescu
Momentul culminant al dezbaterilor l-a constituit dreptul la replică solicitat de liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, pentru invocarea numelui preşedintelui Traian Băsescu. (Regulamentul Camerei prevede acordarea dreptului la replică doar atunci când un vorbitor pronunţă explicit numele unui deputat. Pentru orice altă situaţie nu se acordă drept la replică. Şi în cazul în care referirea la un deputat este una de ordin general, fără pronunţarea numelui, dreptul la replică nu se acordă – n.a.)
Ce s-a întâmplat de fapt. Deputatul PSD Mircea Lup a anunţat că partidul său nu votează legea, printre altele pentru că este discriminatorie. Lup a arătat că proiectul legii ar fi trebuit să-i cuprindă şi pe Traian Băsescu (pentru fosta sa calitate de şef al agenţiei comerciale de la Anvers – n.a.) şi Theodor Stolojan.
Dreptul la replică al lui Toader a fost unul de pomină, deputatul PDL-ist punând în balanţă inclusiv faptul că el a avut o funcţie umilă în raport cu Traian Băsescu. Redăm integral ce a spus Mircea Toader: „Preşedintele României a fost comandat de navă şi eu am fost şef mechanic (sic! – subl. aut.). Condiţia era să fii membru de partid şi, la un moment dat, cei mai buni profesionişti (!!!!), doi dintre ei, au fost numiţi reprezentanţii companiei Navrom în străinatate. Sunt angajaţii acelei firme – Navrom Constanţa – unul era la Istanbul, unul era la Anvers. Unul dintre ei era Traian Basescu, pe profesiunea pe care o avea, şi nu avea alt scop decât a ne reprezenta, ceea ce se întâmpla în oricare port din lume dacă nu ai un român al tău. Nu are legătură nici cu tendinţa de lustraţie, nici cu altceva, fiindcă a fost un membru de partid, ca şi mine, ca şi dumneavoastră”.
Alocuţiunea lui Toader a fost aplaudată de toată lumea, dar cei din Opoziţie au făcut-o în bătaie de joc, existând şi o intervenţie la microfon a unui liberal care a întrebat, „de când pronunţarea numelui lui Traian Băsescu necesită acceptarea unui drept la replică?”.
Cine este lustrabil
Sub incidenţa legii intră persoanele care au ocupat funcţii de conducere retribuite de PCR şi UTC (la nivel central şi local), cele care au deţinut calitatea de membru al Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri, cele care au fost secretari, prim-secretari, cele care au exercitat funcţii de activist în cadrul aparatului de propagandă al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, cele care au deţinut calitatea de şefi ai unor misiuni diplomatice sau consulare româneşti din străinătate etc.
Faţă de proiectul iniţial al legii şi chiar faţă de ce a votat Senatul în 2006, au fost scoase de sub incidenţa legii persoanele care au deţinut conducerea misiunilor comerciale ale României în străinătate – aici se încadra Traian Băsescu, guvernatorii BNR, persoanele care au avut activităţi în sistemul valutar – aici se încadra Theodor Stolojan, liderii UASCR la nivel central şi pe centru universitar – aici se încadra Emil Boc. De asemenea, perioada de lustraţie a fost redusă de la 10 la 5 ani.
Există semnale că PSD va contesta legea la Curtea Constituţională. Articolul care prevede interdicţia de a candida şi a fi alese persoanele lustrabile este unul extrem de sensibil şi majoritatea analiştilor politici îl consideră ca fiind punctual vulnerabil al legii din punct de vedere constituţional.
