Bolojan și-a angajat răspunderea pentru pensiile speciale. „Nicăieri într-o țară civilizată nu există o pensie cât ultimul salariu”

UPDATE 16.00: Principalele declarații ale premierului Ilie Bolojan

• Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile magistraților. De data asta avem și avizul CSM, e adevărat, negativ.
• Proiectul are câteva elemente importante. În primul rând, crește vârsta de pensionare de la 48 de ani la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani.
• Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani.
• Fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, ca treptat să crească vârsta de pensionare la 65 de ani. Acest proiect răspunde la 3 aspecte: un aspect de inechitate socială pe care cetățenii țării noastre îl percep.
• Nicăieri într-o țară civilizată nu există o pensie cât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi nu se simt respectați cât timp acest sistem e nefuncțional.
• Al doilea efect al acestui proiect este că vine și pune economia pe baze sănătoase, în condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie.
•  Între 55 și 64 de ani, doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală.
• Ceilalți, din păcate, sau sunt plecați din țară sau prin diferite formule de pensionare anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie.
• Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următoare este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă puse pe baze sănătoase.
•  Acest proiect vine să răspundă aceste realități și să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil în anii următori, în așa fel încât generațiile care ar trebui să intre în acest domeniu în activitate să poată să activeze în alte zone pentru că oamenii calificați atunci când vor ajunge și ajung la o maturitate profesională la 48-50 de ani își vor putea pune în valoare experiența și în următorii 50 de ani.
• Odată cu demararea procedurii de angajare a răspunderii, pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile în așa fel încât România să încaseze banii pe care îi are reținuți din fondurile europene (231 milioane de euro pe jalonul pensiilor magistraților – n.red.)

Știrea inițială

Noul proiect păstrează cuantumul pensiei din primul proiect, însă modifică perioada de tranziție. Astfel, proiectul cu care premierul Ilie Bolojan va merge marți în Parlament prevede un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă.

În plus, perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, termen care începe la 1 ianuarie 2026. În primul proiect, perioada de tranziție era de 10 ani. Proiectul a fost mai întâi adoptat de Guvern, vineri. Cu o zi înainte, Consiliul Superior al Magistraturii aviza negativ proiectul. Fiind doar consultativ, Guvernul nu a fost obligat să țină cont de el.

Ce spune Constituția

Art. 114:

(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

Amendamentele parlamentarilor, respinse de Guvern

Guvernul a respins, marți, toate amendamentele depuse de senatori și deputați la proiectul privind reforma pensiilor magistraților, spune Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Palatului Victoria. Astfel, proiectul a trecut prin ședința extraordinară de Guvern în forma inițială.

Din cele 42 de amendamente depuse, nouăsprezece au fost de la POT, cinci de la AUR, douăsprezece de la Dumitru Coarnă și șase de la Raisa Enachi.

Magistrații au avut cerințe prea mari pentru liderii coaliției

Totuși, Executivul a trebuit să aștepte avizul CSM, care trebuie obținut în mod obligatoriu.  Mai mult, lipsa acestui aviz a reprezentat și motivul pentru care CCR a respins primul proiect al Guvernului.

În ședința CSM pentru acordarea avizului, Radu Marinescu, ministrul Justiției și membru de drept al CSM, s-a abținut de la vot. Și Concsilul Legislativ, condus de Florin Iordache, a avizat vineri negativ proiectul.

Reamintim că forma finală a proiectului a fost decisă cu greu de părțile implicate. Liderii coaliției și șefii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și CSM au fost convocați de președintele Nicușor Dan pentru a ajunge la un acord.

Magistrații, însă, au cerut mai mult decât au fost dispuși liderii coaliției să cedeze. Mai exact, magistrații au cerut ca valoarea pensiei să fie de 65% din ultimul salariu brut, iar perioada de tranziție de 20 de ani. Niciun lider al coaliției nu a fost, însă, de acord, astfel că varianta magistraților a fost respinsă.