Macron atacă jurnalismul care l-a făcut președinte

Președintele Macron a reușit să incite la o reluare franceză, mai slabă și mai parohială, a dezbaterii americane despre libertatea de exprimare

Macron atacă jurnalismul care l-a făcut președinte

Președintele Macron a reușit să incite la o reluare franceză, mai slabă și mai parohială, a dezbaterii americane despre libertatea de exprimare

Turnând gaz pe foc într-o dispută cu presa de dreapta din Franța, pe care a deschis-o el însuși, președintele Emmanuel Macron a căzut în capcană întinsă de mogulii media. Controversa a început pe 19 noiembrie, când Emmanuel Macron a menționat o propunere mai veche de „certificare”, acordată de profesioniștii din mass-media, pentru a distinge între materialele de presă și informațiile care respectă standardele etice și cele care nu le respectă. Macron a sugerat că presa franceză s-a transformat într-un ”Vest sălbatic” și că este necesara o campanie împotriva dezinformării.

Cine îi supraveghează pe supraveghetorii presei?

De fapt, această ”certificare” sau ”etichetare” în presa exista începând din 2021, când a luat naștere ”Journalism Trust Initiative”, în care sunt implicate Reporteri Fără Frontiere, AFP, BBC, Deutsche Welle. ONG-ul Reporteri Fără Frontiere a fost luat în calcul de Macron pentru o inițiativă identică dedicată Franței. Însă asemenea încercări de reglementare în interiorul breslei sunt controversate (inclusiv prin scandalul manipulării înregistrărilor video cu Donald Trump, la BBC), pentru a nu mai vorbi despre cele în a căror ecuație intră și statul. Sindicatul jurnaliștilor francezi spune că este o idee bună doar în aparență. Iar filosoful Pierre-Henri Tavoillot își exprimă și el scepticismul, în paginile Le Figaro: ”În final, rămâne întrebarea cine îi supraveghează pe supraveghetori”. Și tot el spune: ”Cum să creezi o etichetă când majoritatea jurnaliștilor cred că un bun jurnalist trebuie să fie de stânga”.

Disputa dintre Macron și mogulii presei franceze

La scurt timp după declarațiile lui Macron, presa de dreapta, în special trustul controlat de miliardarul Vincent Bollore (televiziunile Canal+, CNews – ”Fox News al Franței”, după cum este catalogat de The Times – si Journal de Dimanche) au sugerat că adevăratul obiectiv al lui Macron este să ”stigmatizeze presa de dreapta care se opune politicilor sale, catalogând-o drept presă a dezinformării”.

„Agențiile media Bolloré și Rassemblement National, al Marinei Le Pen, au profitat de ocazie pentru a denunța o tentativă de înființare a unui «Minister al Adevărului» demn de George Orwell, o «derivă totalitară» împotriva presei disidente”, scrie publicația elvețiană Le Temps. Apoi, Les Republicains, dreapta tradițională, a lansat o petiție online împotriva inițiativei lui Macron.

Ce s-ar întâmpla dacă Le Pen ar avea aceeași idee?

Emmanuel Macron și echipa sa de la Elyseee au fost provocați și au căzut în capcană postând pe contul X un clip în care arată că o dezbatere despre dezinformare poate duce la dezinformare, acuzând pentru asta presa de dreapta. Președinția a căzut „în capcana care i-a fost întinsă”. Deși pornește de la „intenții bune în fața manipulărilor anumitor miliardari sau chiar ale regimului rus, abordarea este stângace”, continuă cotidianul elvețian. „Îi invităm pe cei care s-ar putea îndoi de acest lucru să-și imagineze ce ar crede (vor crede?) dacă (când?) Adunarea Națională, venind la putere, ar face (va face?) același lucru”, scrie Le Temps.

Videoclipul evocă în mod special o „tentație autoritară” și, așa cum subliniază The Times, sugerează că președintele „ar trebui să-și redenumească echipa de PR «Pravda»”, arată televiziunea CNews, preluată la Londra de The Times. Iar pentru ca polemica să se aprindă și mai mult, televiziunea France 2 (publică) a realizat o emisiune dedicată metodelor de dezinformare practicate de trustul lui Bollore.

O mișcare riscantă pentru Macron

Macron a fost mult timp preocupat combaterea dezinformării, iar autoreglementarea mass-media este doar una dintre multele idei. El vrea în curând să iniţieze o nouă procedură legală urgentă pentru a putea combate mai rapid ştirile false de pe internet.

Momentul ales este însă nepotrivit – președintele are cea mai slabă cotă de popularitate, a provocat o criză politică convocând alegeri anticipate în 2024, criza s-a cronicizat (cu nu mai puțin de patru guverne minoritare începând de atunci). Iar în 2027 urmează alegerile prezidențiale la care Macron nu mai poate candida, iar extrema dreapta are cele mai mari șanse de până acum. Chiar și cu interdicția primită în martie anul acesta de Marine Le Pen, Rassemblement National are prima șansă la prezidențiale, cu tânărul Jordan Bardella, pe care ultimele sondaje îl dau câștigător în turul doi în fața tuturor potențialilor rivali. O încercare de combatere a dezinformării prin inițiative sau legi care pot fi asimilate cu cenzura este o mișcare periculoasă pentru Emmanuel Macron.

Emmanuel Macron, președintele inventat de presă

Apoi, Macron ar trebui să-și amintească de modul în care câștigat primul mandat la Elysee, în 2017. Necunoscutul bancher Macron a fost adus pe filieră socialistă în cancelaria președintelui Francois Hollande și propulsat apoi ministru al Economiei. Se retrage cu un an înaintea alegerilor, părăsește Partidul Socialist și se naște ca din spuma mării mișcarea En Marche, care a reușit sa distrugă reperele politice ale francezilor, adunând disidențe de la toate partidele tradiționale.

Atunci, în 2017, presa franceză a demonstrat că poate să facă un președinte pornind de la nimic, ca francezii să afle din sondaje cât de mult iubesc un personaj pe care nici nu-l cunosc și cât de mult își doresc ca acesta să le rezolve niște probleme a căror complexitate era exagerată de aceeași presă. La fel a apărut și mișcarea en Marche, fără identitate, o armată politică de strânsură ți de oportuniști, botezată pornind de la  inițialele președintelui. Acum își spune Renew în Parlamentul European, iar în Franța are 95 de deputați din totalul de 577 din Adunarea Națională.

Și tot presa, în urma unei dezvăluiri făcută într-un moment strategic al campaniei de către Canard Enchaîne, despre angajările fictive pe banii statului făcute de favoritul Francois Fillon, l-a lăsat pe Macron în turul decisiv în fața Marinei Le Pen, având de partea sa ”frontul republican” – pactul nescris al politicii franceze împotriva extremei dreapta. Pentru președintele Macron, presa care l-a inventat a fost una corectă; acum, presa care scrie despre ”faza terminală a Macroniei” este una a dezinformării.

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.