MAE a decuplat fundația lui Dan Dungaciu de la finanțări dupa 19 ani. Reacția liderului AUR

Fundația lui Dan Dungaciu făcea parte dintr-o prestigioasă rețea internațională, coordonată de Fundația Anna Lindh (ALF). Aceasta din urmă derula un program numit Network Engagement Scheme (SNE). Este vorba despre un program exclusiv pentru membri, care implică coordonatorii Rețelei ALF, Șefii de Rețea. Aceștia desfășoară activități interculturale strategice, cum ar fi inițiativele de schimb cultural.

„SNE este conceput pentru a consolida organizațiile membre ale Rețelelor Naționale ALF, prin promovarea eficacității și impactului acestora prin structuri de guvernanță solide, îmbunătățirea comunicării și valorificarea cunoștințelor colective ale organizațiilor membre din Rețelele noastre”, este descrierea de pe site-ul SNE.

Finanțarea Fundației Universitare a Mării Negre, condusă de Dan Dungaciu

Această rețea prestigioasă internațională era principala sursă de finanțare directă a Fundației lui Dan Dungaciu. Prin ea se alocau sume specifice (granturi de suport) către Fundația Universitară a Mării Negre. Acestea acopereau costurile de administrare a rețelei naționale, au declarat surse pentru Cotidianul.

Banii erau folosiți la:

• Costuri logistice pentru întâlniri
• Organizarea de evenimente naționale
• Comunicarea
• O parte din resursele umane dedicate coordonării (salariile echipei de proiect)

„În multe apeluri de proiecte lansate de ALF sau de UE pentru regiunea Euro-Mediteraneană, statutul de Șef de Rețea oferă un avantaj competitiv major.

Fundația Universitară a Mării Negre putea aplica ca lider de consorțiu pentru granturi mai mari (de ordinul zecilor de mii de euro). O parte din buget revenea organizației pentru managementul proiectului”, au explicat sursele Cotidianul.

Accesul la proiecte și resurse

Fundația Universitară a Mării Negre (FUMN) afla prima despre oportunitățile de finanțare și direcțiile strategice ale Fundației Anna Lindh (cu sediul la Alexandria, Egipt). Aceasta îi permitea să-și pregătească proiectele din timp.

Ca Șef de Rețea, FUMN era nodul de legătură pentru alte peste 40 de țări, spun surslele consultate de Cotidianul. „Dacă o organizație din Franța, Egipt sau Iordania caută un partener în România pentru un proiect european (Erasmus+, Horizon, CREA etc.), primul punct de contact era FUMN”. Acest tip de influență „aducea proiectele direct la ușă, fără efort de căutare”.

Președintele sau coordonatorul FUMN participa la întâlnirile strategice ale Șefilor de Rețea (adesea în străinătate). Avea acces direct la decidenți, diplomați și finanțatori.

Influență și poziționare

Pentru o organizație precum Fundația Universitară a Mării Negre, care se ocupă de geopolitică și studii regionale, acest statut aducea și alte beneficii.

„Faptul că erau mereu desemnați de Ministerul Afacerilor Externe le conferea o greutate instituțională pe care puține ONG-uri o au”, au explicat sursele Cotidianul.

Astfel, FUMN putea influența agenda discuțiile despre Marea Neagră și securitate regională, folosind platforma Anna Lindh. „Așa cum a făcut recent la evenimente din Tirana sau Constanța”, au explicat sursele.

AUDIO Răspunsul lui Dan Dungaciu pentru Cotidianul

„Fundația Universitară a Mării Negre avea acreditarea de la Ministerul Afacerilor Externe al României să reprezinte în țara noastră Fundația Anna Lindh. Rețeaua Anna Lindh, cu sediul la Cairo.

Când am ajuns președinte al Fundației Universitare a Mării Negre, acreditarea era deja luată. Deci, s-a întâmplat cu mult înainte de a fi eu președintele Fundației Universitare a Mării Negre.

În fiecare an, această acreditare s-a prelungit pe baza unei decizii a Ministerului Afacerilor Externe, care nu a avut legătură nemijlocită cu Fundația, ci cu rapoarte primite din partea Fundației Anna Lindh, de la sediul central din Cairo.

Pe baza acelor rapoarte și pe baza acelor acreditări, din partea fundației centrale, MAE a prelungit acreditarea. Atât știm noi. Nu mă întrebați, pentru că, și dacă mă întrebați, n-aș ști care sunt procedurile interne ale MAE pentru a prelungi această acreditare dincolo de consultarea evidentă cu Fundația Anna Lindh. Că se ia prin semnătura ministrului de Externe, că aceste acreditări se dau prin decizie prin vot … Cum se ia această decizie, realmente, nu știu, nu e treaba noastră.

Înțeleg acum că Ministerul Afacerilor Externe și-ar fi schimbat deciziile și procedurile. Iarăși, nu e treaba noastră. Am luat act de această decizie a MAE și urăm succes viitoarei entități, ONG, care va reprezenta într-un fel România în acest parteneriat.”

Cine este Dan Dungaciu

Dan Dungaciu este prim-vicepreședinte AUR. Este unul dintre strategii partidului. Dungaciu a avut poziții considerate de o parte a opiniei publice prea critice la adresa Uniunii Europene. El este adeptul suveranității statelor și consideră că UE trebuie reformată.

Dungaciu a fost subiect de presă și pentru pozițiile avute chiar înainte ca Rusia să atace Ucraina. Atunci, el susținea că acest lucru nu se va întâmpla.

„Don’t look up! Nu va fi nicio invazie în Ucraina”, spunea el, parafrazând un film celebru, într-un articol publicat în Adevărul.

Experiența profesională

• Director Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI)
• Membru al Comisiei Prezidențiale privind Proiectul de țară (2016-2017)
• Președintele Fundației Universitare a Mării Negre (2013 până în prezent)
• Doctorat la Universitatea Babeș Bolyai – Studii Europene și Relații Internaționale
• Coordonatorul Masterului de Studii de Securitate și Analiza Informațiilor din Universitatea din București, Catedra de Sociologie
• Consilier prezidențial pe problemele integrării europene, Preşedinţia Republicii Moldova (2010-2011)

Dan Dungaciu a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu în perioada când era director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C Brătianu” al Academiei Române. Era acuzat că, în 2017, în calitate de director al Institutului, Dungaciu ar fi dat spre folosință către LARICS, cu titlu gratuit și fără organizarea unor licitații publice, două spații situate în sediul ISPRI. Chiria neplătită era de 101.607 lei. Între timp, faptele s-au prescris.