„Marele Paris” cultural

Criza economică nu împiedică în ţările dezvoltate ale Europei proiectele de dezvoltare, atât economică, cât şi urbanistică şi culturală. În Regiunea pariziană au înflorit o seamă de proiecte culturale, de centre de artă şi noi muzee, dintre care unele vor purta marca „Marele Paris”. Reinventarea oraşului, în acord cu secolul XXI, este cu adevărat o […]

„Marele Paris” cultural

Criza economică nu împiedică în ţările dezvoltate ale Europei proiectele de dezvoltare, atât economică, cât şi urbanistică şi culturală. În Regiunea pariziană au înflorit o seamă de proiecte culturale, de centre de artă şi noi muzee, dintre care unele vor purta marca „Marele Paris”. Reinventarea oraşului, în acord cu secolul XXI, este cu adevărat o […]

Criza economică nu împiedică în ţările dezvoltate ale Europei proiectele de dezvoltare, atât economică, cât şi urbanistică şi culturală. În Regiunea pariziană au înflorit o seamă de proiecte culturale, de centre de artă şi noi muzee, dintre care unele vor purta marca „Marele Paris”.

Reinventarea oraşului, în acord cu secolul XXI, este cu adevărat o ambiţie urbanistică.

Construirea unui oraş mai puţin egocentric, refacerea sistemului de transporturi moştenit dintr-un alt secol sunt menite să şteargă limitele periferiei, facilitând integrarea ei într-un vast proiect urban şi lansând o mulţime de proiecte culturale.

„Marele Paris” a cunoscut primul impuls în 2007, când Nicolas Sarkozy a selecţionat 10 arhitecţi francezi şi europeni pentru a lucra la un caiet de sarcini foarte ambiţios: imaginarea metropolei în 2030. Diferitele proiecte au fost prezentate publicului în 2009, dar n-a fost desemnat niciun câştigător. Ele vor servi drept puncte de plecare pentru proiecte ţintă. În 2010 a fost realizată o primă etapă odată cu crearea „Atelierului Internaţional al Marelui Paris” (AIGP), consacrat ansamblului proiectelor urbane, şi a Societăţii Marelui Paris, care va delimita schema pentru realizarea infrastructurilor.

Traseul noilor linii de metrou, un fel de supermetrou automat regional, „Grand Paris Express”, va îmbrăţişa oraşul şi periferia. În total, 75 de kilometri care vor completa cei 214 deja existenţi, cu un cost estimat astăzi la aproape 35 de miliarde de euro. Durata lucrărilor – până în 2023, cu un prim tronson în 2018.

Se cunoaşte deja harta principalilor poli economici viitori sau a diferitelor „clusters”. „Marele Paris” va facilita dezvoltarea polilor deja existenţi şi va permite crearea unora noi: transportul în jurul Bourget-Roissy, clusterul ştiinţific de pe Platoul Saclay, crearea şi tehnologiile digitale în Plaine-Saint-Denis, cetatea Descartes din estul Parisului, care ar trebui să devină un vast centru de formare. Aceste „zone pilot trebuie să permită întărirea echipamentelor culturale existente şi să stimuleze dezvoltarea proiectelor viitoare, realizând un fel de restructurare a ţesutlui urban”, afirma Muriele Genthron, directoarea regională pentru probleme culturale din Ile-de-France. Pentru ea, cultura urmează să iradieze plecând de la cele 17 noi gări ce vor fi construite.

Un repertoriu al locurilor culturale

Villa Medicis din Turnul Utrillo

Există trei tipuri de proiecte. Cele deja existente, ale căror dimensiuni metropolitane vor fi amplificate, datorită noilor gări, cum ar fi amenajarea insulei Seguin, încredinţată lui Jean Nouvel, Centrul de artă contemporană al bisericilor din Chelles, vezi Fabrica de cărămizi din Vitry-sur-Seine, ce va fi transformată în curând în „Centrul de Dezvoltare Coregrafică din Ile-de-France”. Urmează proiecte care sunt încă pe hârtie, dar care trebuie redefinite pentru a răspunde mai bine exigenţei metropolitane. A treia categorie este formată din proiecte noi, imaginate în cadrul „Grand Paris”, cum ar fi cel ambiţios al unei „Villa Medicis”, într-un turn salvat de la demolare la Clichy-Montfermeil.

„Grand Paris” reprezintă ocazia de a da noi dimensiuni unor proiecte, locuri culturale vechi, dar oarecum uitate. Pentru Pierre Oudart, directorul proiectului „Culture Grand Paris Region Capitale”, trebuie profitat de ocazie pentru realizarea unui inventar al spaţiilor culturale, în scopul realizării unui repertoriu sistematic al lor pentru redarea „memoriei locurilor”. Un exemplu este esplanada de la La Defense, care numără aproape 70 de sculpturi, cele mai vechi fiiind instalate în anii ’70: piese semnate de Calder, César, Moretti şi chiar Serra. De-a lungul timpului au fost uitate, în unele cazuri, numele comanditarilor sau chiar ale artiştilor… Un alt exemplu este „Marea Axă”, începută în anii ’80 de Dani Karavan, care continuă perspectiva Luvrului până la Cergy. I-au trebuit aproape 30 de ani artistului Dani Karavan, născut la Tel Aviv în 1930, să finalizeze acest proiect. Parcurs urban sculptat unic, ce prelungeşte perspectiva Luvrului şi a „Arche de la Defense”, el este format din 12 „staţii” ce se întind pe 3 kilometri. Porneşte de la turnul Belvedere, în centrul unui ansamblu circular de imobile construit de Ricardo Bofill, şi se termină pe Insula „Astronomică”, de pe lacul Cergy-Neuville. Noaptea, un laser albastru materializează traseul axei şi se continuă deasupra lacului .

Proiectul echipei arhitectului Castro Denissof Casi pentru insula Vitry

Finanţarea secţiunii culturale a proiectului Grand Paris ar trebui să se bazeze pe „1%”, adică 1% din suma alocată pentru amenajările infrastructurii ar trebui să revină amenajărilor culturale.

„Villa Medicis” din Turnul Utrillo reprezintă cu adevărat un pariu. Ea va primi artişti în rezidenţă care vor trebui să se implice într-o relaţie foarte strânsă cu zona respectivă. Primele schiţe au fost trimise de Ateliers Lion şi sunt în studiu.

Centrul de creaţie artistică de la Aulnay-sous-Bois, care primeşte de peste 20 de ani copii şi tineri pentru practică artistică în domeniul scenei, încearcă să depăşească frontierele cu proiectul unui prim „Centru European de creaţie lirică pentru copii”. Inclus în „Grand Paris”, el va fi instalat într-o veche fermă din Aulnay.

Încredinţat arhitecctului italian Massimilaino Fuksas, noul centru al Arhivelor Naţionale va fi dedicat arhivelor de după Revoluţia Franceză şi va permite regruparea ansamblului arhivelor contemporane. Această construcţie va fi însoţită de un ambiţios proiect de modernizare şi ar trebui să-şi deschidă porţile în 2013.

Noile muzee din Ile-de-France

Proiectul Studioului Christian de Portzamparc pentru Grand Paris

„Centrul Naţional al Conservării Patrimoniului”, de la Clergy, a fost conceput pentru a păstra în siguranţă colecţiile marilor muzee pariziene, stocate pe malul Senei şi ameninţate de inundaţii. Edificiul, unic în Europa, va aduna opere excepţionale, păstrate în cele mai bune condiţii. Un spaţiu de primire va permite publicului să cunoască meşteşugurile şi tehnicile conservării patrimoniului, graţie unor expoziţii şi colocvii.

„Muzeul Aerului şi al Spaţiului”, care primeşte deja un public numeros, nu are nici dimensiunile, nici recunoaşterea pe care le merită. Situat într-o veche aerogară din Bourget, construită în anii ’30 de George Labro, şi într-o bază a aviaţiei militare de la Dugny, muzeul va fi reetalat în aerogară după renovarea ei, deschiderea fiind prevăzută pentru 2013, şi va beneficia de un acces mai uşor, datorită viitoarei reţele de transport.

În anii ’60, „Muzeul Transporturilor” de la Chelles strângea aproximativ 200 de vehicule de toate felurile: tramvaie, autobuze şi vagoane de metrou. Din lipsă de spaţiu, muzeul a trebuit să se mute de mai multe ori. O nouă clădire va trebui să se deschidă la Chelles în 2016, în perietrul Gării Triaj.

17 proiecte de dezvoltare vor fi adoptate până la sfârşitul anului 2012, în cadrul proiectului „Grand Paris”.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.