Începe cu propria ta analiză financiară
Înainte să ajungi la discuția cu șeful, trebuie să fii sincer cu tine. Analizează mai multe aspecte legate de viața ta personală, cum ar fi: cât te costă stilul de viață actual, ce s-a scumpit și cu cât (rate, alimente, utilități, transport), dar și cât ai nevoie în mod realist pentru a-ți menține același nivel de trai.
Evită să mergi în fața angajatorului tău cu nicio idee concretă, cu niciun plan. Ai nevoie să știi o sumă cel puțin aproximativă, pentru a ști exact ceea ce îi soliciți superiorului tău și pentru a ști cum să gestionezi negocierea, în ce termeni.
Pregătește-ți „dosarul profesional”
Dincolo de argumentele de ordin personal, cum ar fi diversele scumpiri, majorarea salarială se cere strict în baza
unor argumente de ordin profesional. Practic, nu vei merge la șeful tău să-i spui că ai nevoie de mai mulți bani din cauză că s-a scumpit mâncarea, ci pentru că munca ta dă rezultate și meriți să fii răsplătit mai bine.
Așadar, întocmește un dosar care să conțină:
-lista rezultatelor tale din ultimele 12–18 luni
-proiecte în care ai avut un impact direct (cifre, procente, timp economisit, clienți atrași, procese optimizate)
-aprecierea primită de la colegi, manageri sau clienți
-responsabilități în plus pe care le-ai preluat
-abilități noi pe care le-ai dobândit (cursuri, certificări, instrumente învățate)
Un manager nu poate refuza ușor un angajat care vine cu dovezi clare ale valorii aduse în echipă.
Câți bani să ceri în plus, de fapt?
Este foarte important să nu lași toată responsabilitatea deciziei financiare pe umerii angajatorului, chiar dacă nu reușești să-ți dai seama singur cât ai merita sau câți bani ai avea nevoie de fapt.
Evită classic-ul „Cu cât puteți mări?”. Pe o piață în care media creșterilor salariale se situează între 8% și 12%, este realist să ceri un interval între 10% și 20%, mai ales dacă ai performanțe solide. Dar cere cu argumente: rezultate, impact, responsabilități preluate, comparații din piață (dacă există date disponibile). O cerere fără justificare e doar o speranță. O cerere argumentată devine propunere.
Pregătește-te să răspunzi la întrebări dificile
Fii pregătit și pentru întrebări dificile. Managerii vor, aproape sigur, să știe de ce ceri o mărire. „Cum ai contribuit diferit față de colegi?” sau „Ce planuri ai pentru următoarele luni?” sunt întrebări firești, nu ostile.
Răspunde calm, cu exemple concrete, evitând explicațiile personale de tipul „mi-a crescut rata”. În negocierea salarială contează performanța, nu contextul individual.
Ce faci în cazul unui refuz temporar sau al unuia categoric?
Totuși, chiar și cu argumente excelente, nu întotdeauna vei primi un „da” pe loc. Dar un răspuns de tipul „Nu acum” nu înseamnă capăt de drum. În acest caz, poți discuta despre alternative: bonusuri trimestriale, program flexibil, mai multe zile de concediu, traininguri plătite sau o creștere salarială etapizată; de exemplu, 5% în prezent și încă 5% peste șase luni.
Dacă totuși răspunsul rămâne negativ, urmează cel mai profesionist gest pe care îl poți face: întreabă direct „Ce ar trebui să fac în următoarele trei luni pentru ca discuția să fie reluată?” Cere obiective clare, măsurabile și revino la ele ulterior.
Iar dacă, în ciuda eforturilor tale și rezultatelor solide, refuzul devine regula, nu excepția, poate fi momentul să privești spre alt orizont, poate chiar către o reconversie profesională.
Indiferent că alegi să schimbi doar compania sau să înveți o altă meserie, important este să fii și să te simți apreciat la locul de muncă, așa că încearcă să-ți obții drepturile aici unde ești acum, iar dacă nu reușești amintește-ți că întotdeauna există oportunități de valorizat, iar 2026 ar putea fi anul marii schimbări care să-ți aducă, în sfârșit, împlinirea financiară și în carieră.
