Despre posibilul succesor al Angelei Merkel

Vineri, 17 iulie, la Bruxelles, la primul summit paneuropean la care liderii celor 27 state din UE au fost prezenți personal după aproape cinci luni din cauza pandemiei, cancelara Angela Merkel a fost sărbătorită cu prilejul împlinirii a 66 de ani. Întrucât ea a anunțat deja că la alegerile legislative de la anul nu va mai viza un nou post de cancelar, după cele patru mandate de până acum, se va retrage din politică la 67 de ani în plină glorie.

Este o vârstă la care alți politicieni din lume încă nu aspiră la cele mai înalte funcții în stat. Mă gândesc, de pildă, la Joe Biden. candidatul democrat la președinția SUA, care are mari șanse să ajungă la Casa Albă, la cei 78 de ani pe care-i va împlini chiar în noiembrie!

Revenind la Merkel, să notăm că la marele marșandaj de la Bruxelles, cum califica agenția France Presse agitatul și neașteptat de lungul summit al UE, ea a fost copleșită de cadouri de ziua ei: sticle de vin select, ciocolată belgiană și chiar o baghetă de dirijor de orchestră! La Bruxelles, Merkel a creat multe speranțe privind summitul respectiv în direcția impunerii punctului comun de vedere cu președintele francez Emmanuel Macron, ceea ce, în final, s-a adeverit, așa că jubilează după ce, în ajun, se asigurase că ar putea avea în ministrul-președinte al landului Bavaria, Markus Söder, un urmaș corespunzător. Chit că el este șeful filialei Uniunii Creștin Sociale (CSU) din Bavaria, asociată cu Uniunea Creștin Democrată (CDU), condusă de Merkel. Asta pentru că nimeni până acum din CDU nu a fost capabil să câștige postul respectiv.

De la AKK la Söder

La finele lui 2018, Merkel a comis o gravă eroare, după cum apreciau analiștii în momentul în care ea a decis să rămână cancelară, dar să abandoneze conducerea partidului în favoarea deținătoarei portofoliului Apărării din guvernul său, Annegret Kramp-Karrenbauer (AKK). Pe atunci, ea era din ce în ce mai criticată pentru insuccesele în serie ale CDU/CSU pe plan politic, cât și de guvernul pe care-l conducea, Datorită acestor insuccese electorale și a avântului partidului de extremă dreaptă AfD, impopularitatea ei creștea mereu și se punea problema dacă își va mai putea duce actualul mandat la sfârșit.

Merkel încercase o soluție de avarie, propunând-o succesoare pe AKK, care, inițial, acceptase, dar, surprinzător, pe 10 februarie a.c., a renunțat. Ea a invocat faptul că în CDU apăruse o criză după ce unii dintre membrii săi deveniseră partizanii cooperării cu AfD, partid de extremă dreapta, apărând un adevărat seism în partid. Astfel, la începutul lunii februarie 2020, aleșii CDU din Thuringia s-au unit cu cei ai AfD pentru a desemna conducătorul acestui land.

S-a ajuns la un scandal național, dat fiind că aleșii CDU din acest land nu numai că au încălcat consemnul dat de partidul condus de AKK, dar au spart și un tabu în istoria politică germană postbelică: acela de a refuza orice cooperare cu partidele de extremă dreapta. Acuzată că nu strunește membrii partidului, Annegret Kramp-Karrenbauer a convocat colegii din conducerea CDU într-o ședință cu ușile închise și le-a comunicat că „nu mai are ca obiectiv candidatura la cancelaria Germaniei”.

Ca urmare, CDU a rămas fără lider. Nu este mai puțin adevărat că, așa cum se zice pe la noi, tot răul e spre bine în ce-o privește pe Merkel, a cărei popularitate a crescut cu 20% după debutul crizei coronavirusului ( 71% de opinii favorabile în sondajul făcut de ARD la începutul lunii iulie).

Liderul Bavariei – critic al cancelarei

Or, dacă Markus Söder a fost cel care, în 2018, când candida la președinția landului Bavaria, nu a dorit ca Merkel să vină să-l susțină, întrucât o criticase aspru din cauza politicii ei privind imigranții, din 2015, el preferând să se afișeze cu cancelarul austriac Sebastian Kurz, care, pe atunci, conducea o coaliție din care făceau parte conservatorii și extrema dreaptă, acum și-a îndreptat privirea spre cancelara în funcție. În primul rând pentru că el a gestionat foarte bine criza coronavirusului, dobândind o mare popularitate, fiind primul șef de executiv regional care a impus măsuri de izolare, făcând din Bavaria un fel de laborator pentru restul Germaniei.

Cum lucrurile în țară au evoluat, la fel s-a întâmplat și cu socotelile lui Söder, așa că, deloc întâmplător, marți, 14 iulie, el a primit-o cu cele mai alese onoruri pe Angela Merkel, invitată special și în premieră absolută la un consiliu al miniștrilor bavarezi desfășurat, nu la Munchen, ca în fiecare săptămână, ci la castelul Herrenchiemsee, construit pe o insulă din mijlocul unui lac, din care Ludovic al II-lea al Bavariei (1845-1886) voia să facă propriul Versailles.

Surse de presă susțin că, oficial, s-a zis că voiau să discute despre președinția germană la UE și despre agenda reuniunii „la vârf” a UE de pe 17-18 iulie (care, cum se știe, a durat patru zile). Angela Merkel a fost primită de tot guvernul bavarez în galeria oglinzilor a castelului, după ce, în prealabil, ținuse în mod special să se plimbe alături de Markus Söder într-o somptuoasă caleașcă trasă de cai.

Cancelara Angela Merkel și ministrul-președinte al Bavariei Markus Söder, la consiliul de miniștri bavarez din castelul Herrenchiemsee – 14 iulie.

Invitația adresată cancelarei de a participa la consiliul miniștrilor bavarezi, o premieră, cum spuneam, pentru un conducător federal în funcție, este o „dovadă de reconciliere după câțiva ani dificili” între conservatorii din CDU și mai micii lor frați, bavarezii din CSU, a declarat Söder, citat de AFP. Sursa citată amintește că dacă, CSU pe care el o conduce nu a ajuns niciodată să trimită unul dintre membrii săi în funtea cancelariei federale, în pofida celor două tentative din 1980 și 2002, pare că i-a venit rândul pentru anul viitor.

O reconciliere istorică

În ochii analiștilor și comentatorilor germani și străini, acest eveniment nu este unul întâmplător cu 14 luni înaintea alegerilor legislative, ci are o profundă semnificație politică. S-a zis că actuala cancelară are numai de câștigat în contextul de față spre a-și duce la bun sfârșit al 4-lea mandat, (re)stabilind raporturi bune cu conservatorii bavarezi din CSU.

Cum spuneam, Markus Söder apare în pole position în cursa privind succesiunea Angelei Merkel. O dovedește, între altele, faptul că numărul de zilele trecute al influentei reviste săptămânale „Der Spiegel” îi este consacrat special. „El preia moștenirea cancelarei. Pentru ce Markus Söder are cele mai bune șanse de a prelua succesiunea ei”, titrează „Der Spiegel”.

„Ea (Angela Merkel-n.n.) este încarnarea calmului, el – a forței. Ambii au reușit”, scrie revista. Pentru stilul său „marțial, dar clar și comprehensibil” în lupta contra Covidului-19, ambițiosul bărbat de 50 de ani (de fapt, el are 53 de ani!) apare, pentru cele 48% dintre persoanele intervievate (și aproape două treimi dintre alegătorii CDU/CSU) drept cel mai bun candidat al centrului – dreapta pentru cancelaria germană, cu mult înaintea potențialilor adversari din CDU, care nu depășesc 16% dintre opiniile favorabile.

Numărul revistei „Der Spiegel” din 18 iulie dedicat lui Söder

„Felul în care a gestionat criza, foarte mediatizat, angajamentul și determinarea lui i-au conferit aura unui salvator în mijlocul crizei”, rezuma „Der Spiegel”. În acest context, viitorul șef al CDU, ce va fi desemnat în decembrie, nu pare să-l poată egala în cursa pentru putere la Berlin din 2021, notează în final săptămânalul din Hamburg.

În prezent, Söder și Merkel sunt printre cele mai populare personalități ale Germaniei, și, conștienți de importanța imaginilor, n-au pregetat să se plimbe cu caleașca prin împrejurimile castelului Herrenchiemsee.„După cum știți, eu nu mă voi mai prezenta anul viitor (la alegerile legislative-n.n.) și m-am angajat să fiu rezervată în ce privește problema succesorului meu”, declara cancelara, a cărei popularitate este la maximum după cei circa 15 ani petrecuți la cârma guvernului federal.

Totuși, la o conferință de presă comună cu Söder, ea a strecurat și o semnificativă nuanță prin opinia potrivit căreia „Bavaria are un bun ministru-președinte”. Nu este mai puțin adevărat că aceeași Bavarie a înregistrat cei mai mulți bolnavi și morți din cauza coronavirusului, dar experții susțin că aceștia se datorează apropierii geografice cu un important focar austriac și nordul Italian.

Membru al CSU de la 16 ani

Despre Markus Söder, descris ca un colos de 1,94 m., asemănător într-un fel cu legendarul cancelar Helmuth Kohl, dar nu și la greutate, presa a reamintit, în context, că, până la pandemie, avea mai curând o imagine negativă, el fiind adeptul deghizărilor la carnavaluri. Astfel, la Fastnacht in Franken, desfășurat lângă orașul lui natal Nurenberg, după ce a apărut în Shrek ( ceea ce i-a inspirit pe adversarii săi), în Homer Simpson sau în serafica actriță Marylin Monroe din anii 1950, feblețea președintelui John F. Kennedy și a fratelui său, Robert, la 2 februarie, el a îmbrăcat costumul prințului regent al regatului dintre 1886 și 1912.

Este membru al CSU de la vârsta de 16 ani, iar pandemia l-a surprins în plină ascensiune politică, ea consolidându-i-o. La începutul anilor 1990, după studiile de drept, a fost scurtă vreme jurnalist la televiziunea publică din Bavaria. Este căsătorit și are patru copii. Un amănunt foarte important, este adept al bisericii lutherane (protestanții fiind minoritari în Bavaria esențialmente catolică) și are origine modestă.

A devenit ministru-președinte al Bavariei concurând cu Horst Seehofer, 70 de ani, în prezent ministru federal de Interne. În lupta cu coronavirusul, este socotit ca fiind cel care a impulsionat și alte regiuni să-l urmeze, dat fiind că Bavaria este prima zonă din Germania lovită foarte puternic de pandemie, el aflându-se mereu în prima linie.

Astfel vineri, 13 iulie, dimineața, el a fost primul ministru-președinte de land care a anunțat închiderea școlilor din Bavaria începând de lunea următoare.În aceeași zi, dar la prânz, decizii similare au luat încă zece șefi de regiuni. Tot el a mers mai departe, decretând starea de catastrofă pe 16 martie, iar de la 20 martie a impus o serie de restricții precum închiderea barurilor și restaurantelor și izolare pentru cei 13 milioane de bavarezi. Erau măsuri mai stricte decât în alte landuri și luate chiar înaintea lor.

Aflat la conducerea uneia dintre cele mai vaste, mai populate și mai bogate zone din țară, în care se află unele dintre cele mai importante unități industriale ale țării, care se învecinează cu Elveția, Austria și Cehia, Markus Söder este foarte ascultat și participă la dezbateri economice și sanitare la nivel național. Este prezent la conferințele de presă alături de cancelară.

Calmul său a devenit legendar, impresionând multă lume la scară națională prin capacitatea de a acționa în cursul pandemiei. „Sfidarea (provocată de această pandemie – n.n.) este tot mai mare în fiecare zi, iar noi trebuie să acționăm coerent și adecvat”, declara el.

Se poate zice că Söder a fost ajutat de această criză. Totuși, așa cum își schimba costumația la carnavaluri, el s-a schimbat cu câteva luni înainte de izbucnirea crizei, ținând seama de rezultatele obținute de Verzi în landul său la alegerile regionale din octombrie 2018, când a luat imediat măsuri ferme în domeniul ecologic, fiind primul care a decis ceea ce avea să devină prima prioritate a germanilor: protejarea mediului înconjurător.

Cum gestionarea crizei i-a reușit, el a readus partidului său, CSU, procentele de altă dată. Astfel, într-un sondaj Infratest din 8 aprilie CSU este creditat cu 49% din intențiile de vot, cu 13% mai mult decât în ianuarie și 12% mai mult decât la scrutinul din 2018 (când CSU a pierdut majoritatea absolută pentru prima oară, ea guvernând singură după 1962). 49% înseamnă cu două procente mai mult decât la alegerile precedente din 2013. În același sondaj din 8 aprilie, 89% dintre bavarezi sunt mulțumiți de gestionarea crizei de către guvernul regional.

În prezent se vorbește despre perspectiva ca „Markus Söder să devină cancelar din 2021. Acum un an, o atare frază ar fi fost de negândit, ridicolă”, scria sâmbătă amintita revistă „Der Spiegel” în numărul special dedicat lui. Comentatorii germani au constatat că, de câteva luni, el se arată deosebit de abil, prezentându-se ca un campion al ecologiei un atu într-o țară deosebit de sensibilă în chestiunile climatice.

Pe de altă parte, observatorii au reținut că el a știut să profite bine de funcția provizorie de președinte al conferinței regiunilor germane, pe care, din întâmplare, a exercitat-o chiar în timpul pandemiei, când s-a aflat mereu alături de cancelară la fiecare conferință de presă consacrată Covidului-19.

Urmașul legendarului Franz Josef Strauss

Popularitatea ministrului-președinte Markus Söder a ajuns la 94%, procent nemaîntâlnit la o personalitate politică la scara întregii țări. Din această perspectivă apare elocvent faptul că, recent, el a trecut în fruntea personalităților politice preferate de germani, devansând-o doar câteva zile, totuși, pe nedetronabila cancelară Merkel, remarca FranceInter la 10 aprilie 2020.

O atare ascensiune politică a avut ecouri și peste hotare, fapt dovedit de numărul special pe care săptămânalul britanic „The Economist” i l-a dedicat la începutul lunii aprilie, sub imaginea lui aflându-se titlul „Momentul Markus Söder”. „Germanii, obișnuiți să vadă în bavarezi un amestec de dipreț și invidie au desoperit un sentiment de respect puțin familiar”. Nimic surprinzător, continua articolul, dacă oamenii îl întreabă dacă nu ar putea pretinde cel mai important post dintre toate.

Pentru a deveni candidat comun CSU/CDU la postul de cancelar, el trebuie să obțină acordul CDU. Oricum, trebuie reținut că o atare funcție nu a obținut nici idolul său politic, bavarezul Franz Josef Strauss, figură emblematică a CSU, al cărui portret Söder îl avea deasupra patului încă de când era adolescent.

„Trump al Bavariei”

Totodată, nu putem uita că el a făcut din lupta contra imigranților prioritatea sa, promovând și o serie de măsuri în această direcție, Este vorba de: sporirea puterii poliției în domeniul supravegherii, crearea unei unități speciale de poliție pentru a controla frontierele cu Austria și Cehia, accelerarea procedurilor de expulzare a străinilor fără drept de ședere.

În acei ani, el punea în prim plan tradițiile regiunii sale într-un stil considerat excentric de presă, intenția fiind clară: recuperarea voturilor de la extrema dreaptă, care luase un mare avânt. În campania electorală din 2018 el a considerat că identitatea bavarezilor este în pericol, îndeosebi din cauza imigrației. Toate astea au determinat France 2 să vorbeasă despre „Trump al Bavariei”.

Revenind la succesiunea Angelei Merkel, reamitim că, așa cum am spus mai sus, rolul preponderant în acest proces trebuie să revină președintelui partidului CDU. Însă, cel puțin până azi, coandidații sunt nesemnificativi. Moderatul Armin Lascher, aflat în fruntea landului Rhenania de nord-Westphalia, a plătit pentru ideile sale din timpul pandemiei, el fiind opusul lui Söder și pronunțându-se pentru a decarantinare rapidă, astfel încât ecomomia să se relanseze, dar apariția mai multor focare de Covid-19 l-a făcut să dea înapoi.Un alt candidat este considerat Friedersch Merz, un liberal convins, inamic declarat al Angelei Merkel, altfel fără anvergură națională, el fiind un ales local.

Această situație, după cum se poate deduce lesne, va determina CDU să lase partenerului său bavarez candidatura pentru cancelaria țării de anul vitor. Evident, cel ce va viza acest post este Markus Söder, opinie împărtășită de cvasiunanimitatea ziariștilor germani, care nu cred într-o eventuală surpriză până în toamna lui 2021, deși mai este destul timp până atunci.

Pe de altă parte, în eventualtatea că Söder va deveni cancelar al Germaniei, el va prelua acest post la 54 de ani, fiind foarte posibil ca, în SUA, șef al Casei Albe să fie, de la 20 ianuarie 2021, Joe Biden, la 78 de ani.

Ce schimb de generații!