Sondajele îl dau favorit, cu circa 80% din voturi, pe Fischer, care va dobândi un nou mandat de şase ani. Atribuţiile preşedintelui Austriei sunt ceremoniale. Fischer este urmat de candidata naţionalistă a Partidului Libertăţii, Barbara Rosenkranz, creditată în sondaje cu peste 15% din voturi. Potrivit unei estimări a institutului ARGE, citat de “Le Point”, preşedintele în exerciţiu a obţinut 78% din voturi, iar candidata neonazistă 16%. Prezenţa la urne a scăzut îngrijorător, de la 71,6% în 2004, la sub 50%. Electoratul austruiac numără 6,35 milioane de cetăţeni cu vârste începând de la 16 ani.
Într-o campanie caracterizată de apatia electoratului, dar şi a partidelor (social-democraţii aflaţi în coaliţia de guvernare au renunţat să înscrie în cursă un candidat), discursul neonazist al Barbarei Rosenkranz a fost singurul care a atras atenţia, alarmând presa occidentală.
În vârstă de 51 de ani, Rosenkranz, s-a lansat în campanie militând pentru abrogarea legilor care incriminează negarea Holocaustului şi propaganda neonazistă. Dur criticată, Rosenkranz a renunţat la acest discurs în favoarea unuia antimigraţie. Soţul candidatei, Horst Rosenkranz, are reputaţia unui militant neonazist, implicat în colectarea de fonduri pentru o formaţiune de extremă-dreapta care a fost dizolvată. Cei doi au zece copii, botezaţi cu vechi nume germane demult demodate: Hildrun, Mechtild, Sonnhild. Presa austriacă, citată de “Le Monde”, a scris că nici unul dintre copii nu a fost botezat şi că Rosenkranz participă la sărbătorile păgâne ale solstiţiului şi cânta fostele marsuri ale SS-ului, aşa cum o demonstrează o înregistrare din 2008, descoperită de revista “Profil”.
Candidatura lipsită de şanse a Barbarei Rosenkraz a fost interpretată drept o încercare a liderului Partidului Libertăţii, Heinz-Christian Strache, de a sonda intenţiile electoratului în vederea înscrierii sale în cursa pentru primăria Vienei, în vara acestui an. Partidul Libertăţii doreşte să reediteze performanţa din 1999, când a ajuns în coaliţia de guvernare, după ce a câştigat 27%, sub preşedinţia lui Joerg Haider, care a murit într-un accident de maşină, în 2008. Austria a fost supusă atunci unui şir de sancţiuni diplomatice din partea UE.
