Astfel, analiştii Raiffeisen Bank România consideră că, după adoptarea acestor măsuri, "creşterea reală a produsului intern brut (PIB) din acest an va fi afectată negativ". "Luând în considerare că activitatea economică din trimestrul IV din 2009 şi cea din primul trimestru din 2010 au fost sub aşteptări şi că încrederea populaţiei se situează deja la un nivel scăzut şi nu dă semne de îmbunătăţire, estimarea noastră de creştere reală a produsului intern brut cu 1% în acest an a devenit prea optimistă. O creştere apropiată de 0% ar fi mai realistă", se arată într-un raport publicat de analiştii Raiffeisen.
De asemenea, nu ar trebui exclusă o nouă scădere reală a PIB în 2010, mai atrag atenţia analiştii Raiffeisen, care adaugă că, cu toate acestea, decizia de ajustare a cheltuielilor sociale ar trebui să aibă un efect pozitiv asupra creşterii economice pe termen mediu şi lung.
"Dacă această redresare va avea succes, credem că există motive solide de redresare rapidă a activităţii economice din 2011", mai spus analiştii Raiffeisen.
La rândul lor, analiştii ING Bank România consideră că "măsurile de reducere a cheltuielilor sunt aspre şi foarte bune dintr-o perspectivă pe termen mediu". "Cu toate acestea, intenţionăm să ne modificăm prognoza de evoluţie a PIB în 2010 de la +0,9% la o scădere, după ce vor fi prezentate măsurile; am putea revizui şi creşterea pentru 2011, la un nivel mai ridicat", se arată într-un raport al ING publicat vineri.
Analiştii ING au mai atras atenţia că, "pe termen scurt, s-ar putea să vedem un impact negativ asupra dobânzilor şi leului, dacă opoziţia faţă de aceste măsuri va fi puternică".
"Scăderea aplicată pensiilor şi ajutoarelor de şomaj nu are un impact semnificativ asupra calităţii portofoliilor băncilor, deoarece în puţine cazuri aceste categorii de persoane au credite în derulare. În schimb, scăderea salariilor poate avea un astfel de impact. Trebuie, însă, să aşteptăm să vedem modalitatea în care se vor aplica efectiv măsurile anunţate", a precizat economistul şef al UniCredit Ţiriac Bank, Rozalia Pal.
Ea a adăugat că, din totalul angajaţilor, personalul din sectorul public reprezintă mai puţin de o treime, ceea ce înseamnă că ajustarea anunţată în sectorul public poate oferi sectorului privat posibilitatea să îşi revină de aici înainte, după corecţia destul de puternică din ultimul an."La nivel agregat, ajustările deja se văd, astfel că raportul salarii publice/salarii private, ca medie, s-a diminuat de la începutul anului. În schimb, o majorare a taxelor ar fi afectat în mod direct producţia, punând presiuni suplimentare pe mediul privat şi periclitând redresarea economică", precizează Pal.
Soluţia constă în creşterea în continuarea a productivităţii muncii, astfel încât economia naţională să rămână atractivă, deoarece, dacă soluţiile de ajustare reuşesc să ţină deficitul bugetar în limita nivelului ţintit prin acordul cu FMI, riscul de ţară şi percepţia investitorilor se pot îmbunătăţi. În plus, este necesară folosirea eficientă a banilor, astfel încât să se facă investiţiile în zone-cheie. "Deocamdată menţinem nivelul de creştere economică prognozat pentru acest an la 0,4%, deoarece această cifră ia deja în calcul scăderea semnificativă a consumului, cauzată de scăderea veniturilor şi înrăutăţirea situaţiei sociale", mai spune economistul UniCredit Ţiriac Bank.
Preşedintele Băsescu a declarat joi că nu vor fi majorate TVA şi cota unică, dar că începând de la 1 iunie va fi redus cu 25% fondul de salarii din administraţia centrală şi locală, fiind previzibilă şi o reducere a pensiilor cu 15%, precum şi tăierea drastică a unor subvenţii. De asemenea, şi ajutorul de şomaj va fi redus cu 15%.
