În ultimul an, Moscova a preluat conducerea ostilităților în Ucraina și ”este pe cale să-și sporească și mai mult presiunea”, arată Raportul anual de evaluare a riscurilor prezentat de comunitatea de informații a Statelor Unite. ”Președintele rus Putin nu va reuși să obțină victoria totală pe care o avea în vedere la lansarea invaziei pe scară larga a Ucrainei, în 2022, dar Rusia conduce ostilitățile, iar războiul de uzură sporește avantajele militare ale Rusiei”, arată raportul. ”Acest război de uzură va duce la erodarea graduală a poziției Kievului pe câmpul de luptă, indiferent dacă SUA sau aliații vor încerca să crească prețul pe care Moscova îl plăteste”. Raportul arată numărul victimelor de partea rusa este de circa 750.000 – morți și răniți.
În ce privește șansele de a ajunge la o pace, raportul spune: ”Probabil că Rusia și Ucraina văd mai puține riscuri într-un război prelungit decât în ajungerea la un acord nesatisfăcător”. ”Pentru Rusia, tendințele pozitive de pe front permit o răbdare strategică, iar pentru Ucraina cedarea unor teritorii sau neutralitatea fără garanții substanțiale de securitate din partea Vestului ar putea duce la reacții interne și la insecuritate. Indiferent de cum și când se va încheia războiul, tendințele geopolitice, economice, militare și interne din Rusia subliniază rezistența în fața unei amenințări potențiale dată de prezența SUA și interesele globale americane”.
Tulsi Gabbard, șefa comunității americane de informații a caracterizat Rusia drept ”competitor formidabil” al SUA, renunțând la termenul ”adversar”, preferat de fosta administrație Biden.
În vreme ce Statele Unite spun că puterea militară ucraineana va fi erodată de Rusia indiferent de ajutorul primit de Kiev din partea Vestului, în Europa apare o ”coaliție de voință” care să trimită trupe în Ucrtaina, pentru menținerea păcii, iar președintele Franței susține că aceste trupe ar trebui să fie gata să intre în conflict, dacă vor fi provocate. Macron a anunțat că Franța va oferi Ucrainei ajutoare militare de 2 miliarde de euro.
Statele Unite au folosit, pentru doar câteva zile pârghia de presiune a opririi ajutoarelor militare pentru Kiev, dar trecerea prin Congres a unui nou pachet consistent de ajutoare militare este puțin probabilă – nu există nici voința politică în cadrul administrației , iar voturile in Congres sunt greu de adunat. Dar, dacă SUA ar cere și aliaților europeni să facă acest lucru, pentru a grăbi un acord de pace, și dacă aliații din Europa ar refuza să se conformeze, Washingtonul nu-și va putea impune decizia, pentru că nu are control asupra liniilor de aprovizionare. Principalul centru de tranzit pentru armamentul vestic este în sud-estul Poloniei, la Rzeszow. O altă rută de aprovizionare este prin Marea Neagră și o alta trece prin România; analiștii ruși consideră că aceasta este explicația rapidității cu care se construiește Austostrada Moldova, care este un segment important pe ruta dintre portul Alexandroupoli din Grecia și Ucraina. Una dintre posibilele soluții pentru administrația Trump, în cazul în care va dori să ajungă repede la un acord între Rusia și Ucraina, ar fi presiunile asupra aliaților europeni pentru a acumula cantități importante de armament în aceste zone de tranzit din Polonia și România, fără a le mai transfera pe frontul ucrainean, păstrându-le pentru situația în care războiul ar reizbucni.
Președintele Macron dorește ca o forță armata europeana să asigure aplicarea unui acord de pace în Ucraina, iar această forță ar trebui să ”răspundă” unui atac din partea Rusiei. ”Dacă va fi o agresiune generalizată asupra Ucrainei, aceste armate ar fi atacate și atunci vom aplica regulile de angajare militara”, a spus Macron. Acesta este motivul pentru care Kremlinul a refuzat planurile care implică o prezență NATO în Ucraina; președintele Putin și-a trimis armata în Ucraina, în urmă cu trei ani, ca reacție la extinderea constantă spre est a Alianței. Președintele Macron spune că trupele pe care ”coaliția de voință” le-ar trimite în Ucrain ar avea ”caracter de descurajare împotriva unei potențiale agresiuni ruse”. Riscul unei confruntări directe cu armata rusa ar fi foarte mare.
Se observă o modificare a poziției secretarului general NATO, olandezul Mark Rutte. Pe 14 martie, Rutte declara: ”Dacă războiul se va încheia, este normal ca Europa și SUA, pas cu pas, să reia relațiile normale cu Rusia. Rusia va rămâne aici, nu va pleca nicăieri”. Zece zile mai târziu, Rutte a declarat, pentru Reuters, că nu va fi nicio normalizare a relațiilor cu Rusia. ”Vor trece decenii pentru asta, pentru că acum este o lipsă totală de încredere. Amenințarea este încă prezenta”.
”Este absurd”, spune profesorul John J. Mearsheimer despre inițiativa ”coaliției de voință” de a trimite trupe în Ucraina. ”Nu există această posibilitate. Pur și simplu nu au capabilitățile necesare. Europenii sunt o mulțime de state diferite. Rușii au spus limpede că nu vor accepta așa ceva. Este un fel de nebunie a Europei, în special a Europei de Vest și în special a Marii Britanii și Franței. Nu i-aș amesteca în asta pe germani, nu sunt sigur că germanii ar trimite asemenea forțe în Ucraina. Iar polonezii au spus clar că nu vor trimite forțe în Ucraina, la fel și italienii. Iar Marea Britanie nu are ce forțe să trimită acolo”.
”Se pare că administrația Trump este pe cale să accepte principalele solicitări ale lui Putin. La discuțiile pentru încetarea focului de la Riyadh, SUA au fost un fel de Moș Crăciun care aduce cadouri Rusiei. America a fost foarte generoasă cu Rusia în ce privește acordul privind Marea Neagră și încetarea limitată a focului. Odată ce o iei pe acest drum, va trebui să faci concesiile cerute de ruși”.
Până la finalul acestei veri, Rusia va ocupa întregul teritoriu ale celor patru oblasturi pe care le-a anexat, spune Mearsheimer. Dacă războiul nu se va opri, întrebarea rămâne ce noi teritorii va revendica Rusia. Vor încerca să ia Odessa, Harkov?
Mearsheimer repetă că războiul nu se va încheia decât printr-un acord de pace care să satisfacă Rusia. Kremlinul nu va ordona încetarea focului în Ucraina decât în momentul în care pe masă va fi un acord de pace pe care Ucraina va accepta să-l aplice, la fel și aliații Ucrainei. Pe de altă parte, administrația Trump și regimul Zelenski doresc o încetare a focului generală, înainte de ajungerea la un acord de pace. Rusia acceptă mici concesii față de SUA – precum încetarea focului asupra obiectivelor energetice sau reluarea acordului pentru transportul cerealelor în Marea Neagră – dar nu va accepta o încetare totală a focului în Ucraina, deoarece situația de pe front avantajează Rusia și îi a pune pe aliații Ucrainei sub o presiune tot mare și le reduce atuurile la masa negocierilor.
Având în vedere obiectivele și condițiile Rusiei, noile declarații ale secretarului general NATO, raportul de estimare a riscurilor prezentat de serviciile secrete americane, dar și inițiativele ”coaliției de voință” și controlul rutelor de aprovizionare cu armament, pacea nu este aproape, în ciuda declarațiilor optimiste din partea administrației Trump.
mie imi place ca rusii primesc drone de la ucrainieni si invers.schimb de experienta,cred.