Ruşii consumă anual de aproape trei ori mai mult decât doza letală de alcool. Preşedintele vrea să dubleze preţul votcii până în 2013, la un an dupa prezidenţiale, o dată aleasă pentru a nu-şi pierde sprijinul politic, aşa cum s-a întâmplat în anii 80 cu Mihail Gorbaciov
Preşedintele Dmitri Medvedev şi-a asumat riscul de a majora drastic taxele pentru alcool. În această săptămână, ministrul adjunct de Finanţe a oferit dramatica informaţie: preţul celei mai ieftine sticle de votcă de jumătate de litru va creşte de la 90 de ruble la 160 de ruble în 2012 şi la 200 de ruble în 2013 (6,5 dolari la cursul actual). Mihail Balinov, deputat în Duma de Stat, spune că piaţa spirtoaselor se va contracta cu 50%, dacă această măsură se va aplica.
„De fiecare dată când se impun aceste restricţii se întâmplă două lucruri: oamenii îşi produc propriile băuturi sau se îndreaptă către surogate ieftine: parfum ieftin, loţiuni de păr, soluţii de spălat geamurile, alcool industrial. Este un joc mortal”, spune Alexei Makarkin, directorul Centrului pentru Strategii Politice din Moscova.
Într-o şedinţă de guvern din 2009, Medvedev a declarat că alcoolismul a devenit o „catastrofă naţională”, pentru că fiecare bărbat, femeie şi copil din Rusia consumă anual 18 litri de alcool pur. Aceasta este media consumului la care a ajuns Institutul Naţional pentru Sănătate de la Moscova. Doza de la care este afectat zestrea genetică este de 8 litri annual, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Ân 2008, un rus cumpăra anual din bugetul său 14,3 litri de votcă şi alte tării, 6 litri de vin, 2,8 litri de băuturi slab alcoolizate si 81 de litri de bere.
Preţul politic al unei asemenea decizii este enorm, iar „Financial Times” scrie că şansele ca votca să se scumpească până la alegerile prezidenţiale din 2012 sunt minime. Medvedev şi premierul Vladimir Putin, un iubitor de sport care nu bea decât bere germană (pasiune dobândită în stagiul KGB de la Dresda) ar putea pierde electorat din cauza acestei măsuri.
În anii ’80 Mihail Gorbaciov a decis majorarea preţului votcii, iar comercializarea a fost restricţionată. La fel s-a întâmplat şi cu ţigările. S-a ajuns chiar la arderea sau îngroparea unor podgorii. Statistic, măsurile au salvat un milion de vieţi, dar au apărut proteste de stradă, iar sprijinul popular pentru perestroika lui Gorbaciov s-a diminuat în mod dramatic. Succesorul său, Boris Elţîn, un băutor recunoscut, a renunţat la aceste măsuri, măcar pentru a nu da dovada de ipocrizie, dacă nu dinr-un calcul politic rece.
„Bem mai mult în prezent decât în anii ’90, deşi acelea erau timpuri dificile”, a declarat Medvedev în 2009, arătând că în 1984 consumul mediu de alcool era de şase litri. „Asta înseamnă că ne autodistrugem şi apoi ne vom întreba cine ne-a distrus ţara, cine ne-a determinat să bem”, a avertizat atunci şi Mihail Gorbaciov.
Cel mai îngrijorător lucru este că jumătate din decesele înregistrate în rândul ruşilor cu vârste cuprinse între 15 şi 54 de ani sunt produse de consumul mare de alcool, potrivit „Moscow Times”. În unele cazuri, consumul ajunge şi la 30 de litri de alcool pur pe an, experţii precizând că fiecare litru consumat peste cantitatea de opt litri reduce speranţa de viaţă cu 11 luni. O altă problemă este că preţurile alcoolului sunt foarte accesibile. Votca rusească ieftină se vindea, în 2008, cu 2-2,5 dolari o jumătate de litru, jumătate din cantitatea consumată fiind produsă ilegal.
Dezastrul provocat în Rusia de alcool poate arunca ţara într-o criză demografică, făcând să crească teama că cetăţenii ruşi ortodocşi vor fi întrecuţi numeric de cei musulmani sau de chinezi. „În Vest, femeile refuză să aibă copii din raţiuni personale. În Rusia, ele strigă în cor «nu există bărbaţi»”, se arata într-un articol din „Komsomolskaia Pravda”. Publicaţia demonstrează cum dintr-un total de 22 de milioane de potenţiali noi taţi 5,3 milioane sunt incapabili să aibă o familie din cauza dependenţei de alcool, droguri sau a faptului că se află în închisoare. În prezent se estimează că populaţia de 142 de milioane de locuitori ai Rusiei se va reduce la 131 de milioane în 2025. Chiar şi copiii care se nasc după căderea URSS sunt mai puţin sănătoşi, cinci milioane suferind de afecţiuni cronice.
