Mititei politici în România? Ideea nu este nouă, să recunoaştem. Să-i dăm credit lui Brucan, care, forţat de mişcările din iarna anului 1990, a inventat CPUN-ul spunând că ar fi un nou organism democratic care va conduce ţara până la primele alegeri postrevoluţionare. Un banc antebelic suna cam aşa: Un vânzător de mici avea un succes nebun la vânzări, strigând cât îl ţineau plămânii: ”Mititei de pui, mititei de pui!”. Cineva a avut curiozitatea să-l întrebe despre reţeta lor. Vânzătorul i-a spus că aceştia conţin totuşi şi carne de cal. Cât? A întrebat curiosul. Păi, jumi – juma, un pui – un cal!
Aşa fost şi reţeta lui Brucan. CPUN-ul trebuia să echilibreze raportul dintre comuniştii perpetuaţi la putere şi partidele istorice din opoziţie. Aşa că Brucan a binevoit să propună un pseudo-parlament în care FSN-ul şi-a rezervat în mod discreţionar 50% din locuri, restul fiind format din cele trei partide istorice, alături de încă alte zeci de partide mititele. Afiliate politic FSN-ului, cu scopul obţinerii unei majorităţi zdrobitoare a foştilor. Câteva au şi supravieţuit, chiar mai mulţi ani, susţinând partidul lui Iliescu în diverse configuraţii politice. Și iată cum a inventat bătrânul NKVD-ist, poate fără să-şi dea seama, mititeii politici.
Între timp, au apărut şi partidele balama care, îndată ce au pătruns în Parlament sub umbrela unui partid mai mare şi îngrăşate prin atragerea de traseişti politici, au basculat şi s-au aliat cu inamicii politici ai celor care i-au băgat în Legislativ, în scopul unor avantaje mai mari. Acum avem trei partide balama consacrate: UNPR (balamaua PSD/PDL), ALDE (format prin unirea unor dizidenţi liberali cu partidul balama al lui Voiculescu, supranumit şi varianta imorală). O balama atipică este UDMR, care are suficient electorat propriu pentru a bascula în funcţie de avantajele oferite, de la o majoritate la alta, în ritm de ceardaş. Acum este în pericol datorită apariţiei mai multor partide maghiare, doar că întotdeauna se va descurca cumva. Ar mai fi şi PMP-ul lui Băsescu, dar, sincer, în afară de propriii membri, familiile lor, plus Elena Udrea, câţi votanţi mai poate atrage la parlamentare?
Văzând că PSD stă bine, că electoratul şi partidele balama îi dau târcoale pentru viitoare alianţe, în lipsă de idei, fără un program solid şi cu o conducere slabă, noul PNL încearcă să importe lideri din afara politicii. A încercat cu Marian Munteanu, iar acum sunt cu gândul la Cioloş. Oricum, dacă Cioloş îi refuză, liberalii speră ca noul partid format de Munteanu să treacă pragul electoral şi să-i ajute, prin alianţă postelectorală, măcar la egalarea procentelor PSD, că UDMR-ul oricum se va duce alături de cei care-l vor omeni mai bine. Deci PNL-ul, incapabil să crească prin propriile sale puteri în ochii electoratului, speră ca partiduleţul promis de MM să-i aducă mult dorită guvernare. Din când în când, la alegeri, câte un partid antisistem a ”rupt” toate previziunile şi a încurcat calculele strategilor formaţiunilor mari. În 2000, PRM a luat peste 20% din voturi. În 2012, PPDD a luat în jur de 14%. Acum, în 2016, există teama ca noul partid al lui Nicuşor Dan şi Clotilde Armand să obţină un scor bun şi să încurce planurile celor două mari partide. Aşa că au apărut deja atacuri asupra noii mici formaţiuni politice ce se află în plină ascensiune. Maşinăriile propagandistice bine organizate ale celor mari deja lucrează la foc continuu pentru discreditarea partidului mititel, care ameninţă să le strice ospăţul.
Pe grătarul alegerilor parlamentare, care se va încinge în noiembrie, va sta, alături de hălcile consistente ale celor două mari partide, aproape o jumătate de duzină de mititei politici, cu speranţa de a ajunge şi ei la marele ospăţ al puterii. Cei mai firavi se vor arde. Ceilalţi, mai zemoşi şi dolofani, vor fi priviţi cu poftă de partidele mari ca ornament al propriului platou de guvernare. În acest moment, formarea majorităţilor din noile consilii judeţene este un bun antrenament pentru meniul festinului din toamnă. Şi cum, la români, totul trece prin stomac, de la dragoste la politică, consumaţi cu mult muştar, litălşii politici vor determina viaţa românilor încă 4 ani de acum încolo. Poftă bună!
