Milioane de români cu salarii micșorate

Modificările fiscale de anul trecut au început să-și arate colții. Fluturașii cu salarii mai mici i-au găsit nepregătiți pe angajați, fie ei bugetari sau angajați din mediul privat. Și dacă pentru lucrătorii la stat corecțiile ulterioare vor putea echilibra veniturile lunare, pentru cei care muncesc în economia reală, lucrurile sunt mai complicate.

Mult anunțatele măriri salariale se dovedesc un balon de săpun. Lăudat în nenumărate rânduri anul trecut de către șefii săi de partid pentru îndeplinirea obiectivelor din planul de guvernare, fostul și actualul ministru al Muncii a zăpăcit toată populația muncitoare a țării. De la primării la școli, de la sănătate la educație, toți au primit salarii mai mici pentru luna ianuarie.

Însă domeniul privat va fi cel mai afectat. Mulți angajatori nu au crescut salariile angajaților, care s-au trezit astfel cu un venit mai mic. Milioane de oameni care muncesc în economia reală vor fi mai săraci, iar promisiunile de facilități fiscale anunțate de Guvern se dovedesc doar praf în ochii angajatorilor. Așa este sectorul IT, cel care are un aport de 6% din PIB, programatorilor scăzându-le veniturile lunare cu 7%.

Ministrul Muncii lovește și fuge

Deși tocmai acele persoane care muncesc pe bani puțini s-au trezit cu salariile micșorate, ministrul care a provocat toată nebunia îi sfidează în continuare. Lia Olguța Vasilescu neagă, împotriva evidențelor, realitatea. „Sunt foarte multe categorii de bugetari cărora le-au crescut salariile. Pe medie, a fost o creștere de 22,5%, fără transferul contribuțiilor, încă din 2017. La care se mai adaugă un 4% pe net din 2018. Ce am spus noi? E clar că salariile mici trebuie să le creștem, adică la aproximativ 60% din bugetari. Vom face asta etapizat, până în anul 2022. Klaus Iohannis are salariul tăiat pe Legea salarizării. I s-a tăiat salariul cu 40%, da, și nu numai lui. Și mie mi s-a tăiat salariul, pentru că salariile erau foarte mari“, susține ministrul Muncii.

Polițiști cu salarii mai mici

„8.000 de polițiști din zona executivă, adică criminaliști, judiciari, cei din posturile de poliție rurală, cărora le vor scădea salariile nete în februarie cu o medie de 250-300 lei. Agenții debutanți, câteva mii, până în 10.000, vor avea o creștere fabuloasă de 1,8%. Practic, creșterile vor fi inexistente“, a declarat liderul sindical SNPPC, Dumitru Coarnă.

Angajați din educație vor veni cu bani de acasă

„O problemă extrem de importantă este legată de grilă. Suntem poziționați cu salarii de mizerie în acest moment, 12.000 de angajați în învățământ care au fracțiuni de normă, conform Codului fiscal, ar trebui să vină cu bani de acasă. Convenisem cu ministrul de Finanțe și cu cel al Educației pentru personalul nedidactic, care curăță toalete, acei oameni care au salarii de 700 lei, jumătate de normă, propusesem spor de 5%“, declară Simion Hăncescu, preşedinte FSLI.

Vor fi corecții în sectorul bugetar

„Piața muncii este împărțită în două. 900 de mii de bugetari și 5 milioane de salariați din economia reală. Începând cu 1 ianuarie 2018, s-au aplicat concomitent două măsuri. Reîncadrarea salariilor bugetare pe noua grilă, conform Legii 153/2017, și creșterea de către angajatori a salariilor brute pentru proprii salariați egală cu contravaloarea contribuțiilor pe care aceștia le plăteau, potrivit Ordonanței 79. Prin urmare, trebuiau încheiate acte adiționale pentru majorarea venitului lunar cu 22,5%, ori chiar întocmirea unor  noi contracte de muncă. Ce efecte au produs cele două acte normative?

Pentru sectorul bugetar, noua grilă și-a propus reîncadrarea și reașezarea tuturor salariilor în plată pentru toți angajații bugetari pentru că aceștia erau încadrați în baza Legii 284/2010. Noul act normativ, respectiv Legea 153, și-a propus ca anumite vârfuri de salarii din sectorul bugetar să fie tăiate. Motivul este faptul că existau erori în legea veche, prin care anumiți angajați, cu funcții mai puțin importante, să aibă salarii mai mari decât președintele sau miniștrii. Noi am atras de mai multe ori atenția asupra acestui lucru. Problemele au apărut din trei motive. Directori din diverse instituții descentralizate, funcționari publici, consilieri sunt în jur de 3.000-5.000 de persoane. Grilele de salarizare au niște erori de încadrare care astăzi se traduc prin discriminări. Este cazul salariaților din Ministerul Justiției, personalul din instanțele de judecată, cum sunt grefierii, numărul lor fiind de circa 2.000. Și în Ministerul Tineretului și Sporturilor, unde mai lucrează alţi 2.000 de angajați în situații similare. Ierarhiile din Legea 153 au concepte eronate, care nu mai țin cont de vechimea în muncă, de specializarea respectivă, de complexitatea muncii, de experiență, prin urmare, ar trebui realizate corecții. De la apariția legii astă vară, Guvernul a mai făcut două corecții în Sănătate și în Ministerul Agriculturii. Este deci posibil ca în perioada următoare să se efectueze alte modificări ale legii. Cea de-a treia problemă a legii este incapacitatea directorilor de resurse umane din cele câteva mii de ordonatori de credite care trebuiau să refacă reîncadrarea pe noile grile de salarii. E posibil ca aceștia să nu fi interpretat corect legea. Concluzia este următoarea: salariile directorilor nu se mai întorc, însă pentru ceilalți angajați se pot face corecții“, ne-a explicat președintele BNS, Dumitru Costin.

Mediul privat, cel mai afectat de noile măsuri fiscale

„Potrivit OUG 79/2017, ar fi trebuit ca angajatorii să crească bruturile salariaților. Și aici este vorba despre aproximativ 5 milioane de angajați din economia reală. Ministrul Muncii a anunțat că la sfârșitul lunii ianuarie în Revisal s-au modificat doar 48% din contractele individuale de muncă din România. Asta înseamnă că peste două milioane de salariați din economia reală nu au beneficiat de această creștere artificială a venitului lunar brut. Pe cale de consecință, acum li se aplică cotele de 25% CAS, 10% CASS și 10% impozitul pe venit. Adică 45% impozite la salariile nemajorate. Nici despre cele 48% din contracte modificate nu avem informații că a fost crescut brutul. E posibil ca majorările să fi fost în procente mai mici de 22,5%. Deci impactul cumplit este asupra mediului economic concurențial. Este posibil ca angajatorii să nu modifice contractele de muncă și să vină cu măsuri compensatorii, precum tichete cadou, abonamente de sănătate etc.“, ne-a spus Dumitru Costin.

BNS va da în judecată Guvernul

Sindicatele sunt hotărâte să protesteze faţă de schimbările decise de Executiv, care au dus la scăderea salariilor. „În cursul acestei săptămâni vom înainta prima acțiune în instanță împotriva noilor măsuri fiscale luate de guvern“, a concluzionat Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical.

Parlamentarii fac excepție

În pofida faptului că salariile au scăzut, atât pentru angajații la stat, cât și pentru cei din mediul privat, venitul lunar al deputaților a crescut. Indemnizația brută a unui deputat era în decembrie 13.050 lei, iar cea netă – de 9.135 lei. În ianuarie, cifrele arată stfel: indemnizația brută – 17.100 lei, iar cea netă – 9.993 lei.