Miracole, Moş Crăciuni de toate felurile, gangsteri, fantome şi colinde

Crăciunul înseamnă, pentru majoritatea oamenilor, decoraţii pe străzile oraşelor, magazine aglomerate, miros de brad, nerăbdarea copiilor, cadourile aşezate sub brad, reunirea familiei, cozonac… Cumpărăturile pot fi însoţite de enervare şi ghinion, agitaţia poate provoca încurcături, hoţii pot folosi perioada pentru a intra în casele celor plecaţi în vacanţă, Moş Crăciun aduce bucurie, dar poate avea […]

Miracole, Moş Crăciuni de toate felurile, gangsteri, fantome şi colinde

Crăciunul înseamnă, pentru majoritatea oamenilor, decoraţii pe străzile oraşelor, magazine aglomerate, miros de brad, nerăbdarea copiilor, cadourile aşezate sub brad, reunirea familiei, cozonac… Cumpărăturile pot fi însoţite de enervare şi ghinion, agitaţia poate provoca încurcături, hoţii pot folosi perioada pentru a intra în casele celor plecaţi în vacanţă, Moş Crăciun aduce bucurie, dar poate avea […]

Crăciunul înseamnă, pentru majoritatea oamenilor, decoraţii pe străzile oraşelor, magazine aglomerate, miros de brad, nerăbdarea copiilor, cadourile aşezate sub brad, reunirea familiei, cozonac…

Cumpărăturile pot fi însoţite de enervare şi ghinion, agitaţia poate provoca încurcături, hoţii pot folosi perioada pentru a intra în casele celor plecaţi în vacanţă, Moş Crăciun aduce bucurie, dar poate avea şi el necazuri…

Sărbătoarea Naşterii Domnului, veche de atâtea sute de ani, sărbătorită şi de creştini şi de mulţi oameni de alte religii, este dublată de un cortegiu de întâmplări spirituale sau numai hazlii, de momente de înălţare sufletească, dar şi de tristeţi, de bucuria de a fi lângă cei dragi, dar şi de singurătate. Toate aceste sentimente i-au inspirat pe regizorii de film, într-o lungă serie de producţii pe această temă.

Bourvil în Pomul de Crăciun

Există filme clasice, ca „Miracolul de pe strada 34”, a cărui versiune din 1947 aduce pe ecran un personaj marginal, simpatic, care pretinde că este Moş Crăciun „cel adevărat”, sau „Viaţa e frumoasă”, pelicula lui Frank Capra din 1946, o emoţionantă poveste despre prietenie, despre îngerul care veghează asupra fiecăruia. De la „Pomul de Crăciun”, filmul franco-italian din 1969, avându-l în rolul principal pe neuitatul Bourvil, cu trista poveste a copilului atins de o boală incurabilă căruia tatăl lui îi dăruieşte tot ce-şi poate dori, plin de melancolie şi tristeţe care aduc lacrimi în ochi, la adaptarea umoristică a „Poveştii de Crăciun” a lui Dickens pentru celebrele „Muppets”, de la hohotele de râs provocate de inteligenţa copilului uitat de părinţii plecaţi în vacanţă din „Singur acasă”, pelicula din 1990, cu minunata interpretare a lui Macaulay Culkin, la „Boréal Express”, aventura altui copil, care se urcă într-un tren pentru a ajunge la Polul Nord, de la „The Santa Claus”, povestea lui Scott, interpretat de Tim Allen, care trebuie să împartă darurile pentru că Moş Crăciun a murit căzând de pe un acopriş, la „Jack Frost”, în care Michael Keaton joacă rolul unui tată care nu-şi ţine niciodată promisiunile şi care moare în ajunul Crăciunului într-un accident de maşină, se derulează o întreagă atmosferă de tristeţe, de melancolie, dublată însă întotdeauna de speranţă şi de miracol.

Joseph Cross şi Michael Keaton în Jack Frost

Ironia, satira nu lipsesc nici ele, ca în „The Nightmare Before Christmas”, de exemplu, realizat după un scenariu de Tim Burton, în care Jack Skellington, marele organizator al Halloween-ului, se hotărăşte într-un an să pregătească sărbătoarea de Crăciun, un film nerecomandat copiilor.

Desigur, „Poveste de Crăciun”, ecranizarea cărţii lui Charles Dickens, şi eroul ei, Ebenezer Scrooge, au servit nu o dată ecranizărilor de-a lungul anilor.

Destinate diferitelor categorii de public, cum ar fi tinere, ca „Bridget Jone’s Diary”, putând fi incluse în diferite genuri, ca filmul de dragoste („Love Actually”), abordând teme diferite, ca vacanţa, ilustrată de pelicula „The Holiday”, magistral jucată de Cameron Diaz şi Kate Winslet, sau relatând întâmplări reale, ca „Joyeux Noël”, a cărui acţiune se petrece în Franţa Primului Război Mondial, în care soldaţii din taberele duşmane în fac vizite de Crăciun pentru a discuta, a schimba ţigări şi a bea împreună, dovedind că sentimentele omeneşti pot fi uneori mai puternice decât conflictele, toate aceste producţii invită, direct sau indirect, la intrarea într-o atmosferă specială, potrivită momentului.

Bing Crosby, Danny Kaye şi Rosemary Clooney în White Christmas

Desigur, după o anumită vârstă, iubitorii filmului au ajuns să vadă unele titluri de peste zece ori, ceea ce nu-i împiedică să revină în faţa ecranului, mare sau mic, pentru două ore de înduioşată replonjare în spiritul, religios sau nu, acestei magice sărbători,.

De la Stan şi Bran, care vând brazi de Crăciun, în „Big Business”, din 1929, trecând prin producţie americană regizată de John Pasquin în 1994, „The Santa Clause”, urmărindu-l pe Moş Crăciun (Tim Allen) în Québec, sau „Mission: Noel”, cu conceptul lui fantastic, chiar dacă nu foarte convingător pentru cei mari, în care tehnologia de vârf îşi cere drepturile, până la peliculele foarte recente, ca „A Christmas Wedding Tale” (2011), spiritul Crăciunului a prilejuit creaţii destinate să încânte, să educe, să trezească speranţe sau, pur şi simplu, să perpetueze un spirit ameninţat de societate contemporană.

Muppets şi Poveste de Crăciun

S-au făcut, în ultimii ani, topuri ale celor mai bune sau mai proaste filme de Crăciun. Unul recent plasează pe primele zece locuri pelicule produse de-a lungul a 60 de ani: „Viaţa e frumoasă” (1946), „Miracolul de pe strada 34” (1946), cu o distribuţie remacabilă – Maureen O’Hara, o foarte tânără Natalie Wood şi actorul premiat cu „Oscar” Edmund Gwenn -, „A Christmas Story” (1984), „L’étrange Noël de M. Jack” (1993), „Fantomes en fête” (1988), „Gremlins” (1984), „Singur acasă” (1990) „Bad Santa” (2003), „Joyeux Noël” (2006), „Moş Crăciun e un ticălos” (1982).

Apropiindu-ne de zilele noastre, în panoplia de gen îşi fac loc filmele horror sau cele demitizante, cum ar fi „Black Christmas” (1974) sau „Bad Santa” (2003), „Silent Night, Deadly Night” (1984), „Kiss Kiss Bang Bang” (2005), o peliculă neconvenţională, în stil poliţist, care are ca subtitlu „Săruturi şi focuri de armă”, pentru a aminti numai câteva.

Danny DeVito în Batman returns

Desigur, eroii ziei nu pot lipsi nici ei, ca în cazul filmului „Batman Returns” (1992), a cărui acţiune, inspirată de momentul „uciderii pruncilor” de către Irod cel mare, se petrece de Crăciun în oraşul Gotham.

Actori-idol, ca Tom Hanks, Bill Murray („Poveste de Crăciun”), Will Ferrell („Elf”, 2003), Nicolas Cage („Trapped in Paradise”, 1994), au avut parte de rolurile lor de Crăciun.

Pe vreme rece, între verdele închis al bradului şi albul zăpezii, filmele de Crăciun, de la cele încântătoare, ca „Holiday Inn”, la cele „negre”, precum „Bad Santa”, animă atmosfera familială, propunând eroi de cele mai diferite facturi, de la locuitorii din suburbii la elite, de la gangsteri la Grinches.

Singur acasă

Ingmar Bergman se opreşte la Crăciunul suedezilor bogaţi în „Fanny and Alexander” (1982), italianul Ermanno Olmi oferă oribilul spectacol al acestei sărbători la o petrecere la serviciu, în filmul „Il Posto” (1961). Brutalitatea lagărelor japoneze este descrisă în „Merry Christmas Mr Lawrence” (1983) al lui Nagisa Oshima, grotescul îşi face loc în „Poveste de Crăciun” de Arnaud Desplechin.

Ce încântare însă să asculţi cântecele de Crăciun, care devin subiect principal al unor musicaluri de gen, ca „Meet Me In St Louis” (1944), de Vincente Minnelli, sau „Have Yourself a Merry Little Christmas”, cu inegalabila interpretare a lui Judy Garland. Ca să nu mai vorbim despre celebrul musical „Scrooge”, din 1970, regizat de Ronald Neame, cu un savuros Albert Finney. Poate cel mai entuziast actor în filmele dedicate Sărbătorii Naşterii Domnului este însă Bing Crosby, starul din „Holiday Inn” (1942) şi „White Christmas” (1954). Două pelicule siropoase, după gustul actual, dar cât de potrivite pentru o seară rece de decembrie!

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.