Franţa vinde Rusiei, cu acceptul tacit al SUA, patru vase de desant de mare tonaj, în schimbul cooperării Moscovei în dosarul nuclear iranian şi al deschiderii pieţei rusești către investiţiile franceze. Efect regional al “tranzacţiei” globale, Georgia încearcă să obţină, în contrapartidă, ocazia de a se înarma pe spezele NATO şi de a primi garanţii pentru aderarea la Alianţă.Rusia va cumpăra patru nave de luptă franceze din clasa Mistral, au căzut de acord preşedinţii rus şi francez, în timpul vizitei efectuate de Dmitri Medvedev la Paris. Două nave vor fi construite în Franţa, iar celelalte, sub licenţă, în Rusia. Valoarea contractului este de circa două miliarde de dolari. Este cea mai mare achiziţie de tehnică militară pe care Rusia o face dintr-un stat NATO, iar fostele state sovietice şi-au exprimat imediat îngrijorarea.
Alianţa a reacţionat şi a anunţat că avioane de luptă franceze Mirage şi aparate poloneze F16 vor efectua exerciţii defensive în spaţiul aerian al statelor baltice, “o demonstraţie a solidarităţii şi angajamentului faţă de ţările din regiunea baltică”, se arată într-un comunicat NATO.
“Îi putem spune oare președintelui Medvedev dimineaţa «avem încredere în dumneavoastră, votaţi în favoarea noastră în Consiliul de Securitate al ONU, lucraţi cu noi pentru o rezoluţie împotriva Iranului», iar apoi, seara, să-i spunem «scuzaţi-ne, nu avem încredere în dumneavostră, nu vă vom vinde navele Mistral»?”, a argumentat preşedintele francez Nicolas Sarkozy decizia de a vinde tehnică militară către Rusia.
Sprijinul Rusiei în dosarul nuclear iranian în schimbul navelor Mistral este şi teza susţinută de analiştii francezi, care consideră că înțelegerea ruso-franceză a fost făcută cu acordul tacit al Washingtonului. De altfel, Rusia şi Franţa sunt statele care au propus ca Iranul să le transfere cantitatea de uraniu pe care o deţine, în schimbul unei cantităţi mai reduse de uraniu îmbogăţit, necesar pentru reactoarele civile ale Teheranului. Recent, Japonia, ţară care asigură acum o conducere, ostilă Iranului, a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, a înaintat Republicii Islamice o ofertă similară.
Cotidianul “Le Figaro” a justificat alegerea Franţei dând exemplul Germaniei, care “a făcut demult alegerea strategică de a miza pe Rusia pentru asigurarea aprovizionării cu energie şi a noi pieţe de desfacere”. Publicaţia scrie că tranzacția cu Rusia “marchează independenţa Franţei în cadrul NATO, în ciuda reîntoarcerii, în 2009, în structurile militare ale Alianţei”. Diplomatic, este un semnal de apropiere faţă de Rusia şi comercial oferă şanse deschiderii pieţei rusești pentru firmele franceze Total, Gaz de France sau Renault.
Navele de desant Mistral ar putea desfăşura pe coastele Georgiei sau ale statelor baltice 16 elicoptere, 70 de vehicule blindate, inclusiv 13 tancuri și 450 de militari. “Nu ştiu dacă cea mai bună modalitate de a întoarce pagina Războiului Rece este de a vinde armele unui război fierbinte”, a declarat ministrul leton de Externe, Maris Riekstins. Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili, a cărui ţară s-a aflat în război cu Rusia în 2008, a spus că tranzacţia ruso-franceză este o ameninţare la adresa ţării sale şi a Europei de Est.
Guvernul de la Tbilisi a folosit însă acordul dintre Paris şi Moscova pentru a face presiuni asupra NATO şi SUA. “În primul rând Georgiei trebuie să i se garanteze aderarea la NATO, pentru că Georgia nu poate face faţă singură cursei înarmărilor iniţiate de Rusia. În al doilea rând, trebuie să ni se ofere ocazia de a cumpăra armament defensiv”, a declarat ministrul georgian al Reintegrării, Temur Iakobaşvili.
