Moțiunea de cenzură, respinsă

Cu 194 de voturi pentru, 13 împotrivă și 7 abțineri, moțiunea de cenzură depusă de liberali la adresa Guvernului Ponta a picat vineri. Pentru ca moțiunea să treacă, PNL avea nevoie de 278 de voturi pentru.

Coaliţia guvernamentală are o majoritate confortabilă

Vineri, la Palatul Parlamentului s-a dezbătut cea de a 31-a moţiune de cenzură din perioada postdecembristă, a 3-a împotriva unui cabinet condus de Victor Ponta, după ruperea USL. Aritmetica parlamentară a fost clar în favoarea coaliţiei aflate la guvernare. Doar o revoltă a unui grup din PSD împotriva premierului Ponta conjugată cu un vot pro-moţiune a UDMR şi a parlamentarilor din zona neutră putea eventual să asigure succesul moţiunii. Pentru a evita orice surpriză neplăcută, Victor Ponta a transmis parlamentarilor PSD, prin vocea Rovanei Plumb, că în momentul votării, senatorii şi deputaţii social-democraţi vor sta în bănci şi nu vor participa la scrutin. La fel vor proceda şi partidele satelite. Un model de apărare preluat de la guvernele PDL. La o moţiune din 2011 împotriva guvernului Boc 2, Victor Ponta îi asemăna cu oile pe parlamentarii PDL şi se angaja în numele PSD să nu procedeze la fel. Au trecut însă ceva ani de atunci. Conform regulamentelor parlamentare şi a Constituţiei, Opoziţia mai poate ataca în acest an guvernul cu o moţiune de cenzură, dar în sesiunea de toamnă.

Cele două tabere faţă în faţă

• număr total de parlamentari: 554
• cvorum de şedinţă: 278 de parlamentari (minim 194 deputaţi + minim 84 senatori)
• număr de voturi pentru trecerea moţiuni: 278 de voturi

Zona Puterii: 297 de parlamentari

PSD – 141 deputaţi

PSD – 62 senatori

UNPR – 39 deputaţi

UNPR – 17 senatori

Grup Tăriceanu – 14 deputaţi

Grup Tăriceanu – 4 senatori

PC – 12 deputaţi

PC – 8 senatori

Zona neutră apropiată Puterii: 43 de parlamentari

UDMR – 17 deputaţi

UDMR – 8 senatori

Minorităţi – 17 deputaţi

1 senator independent (Ioan Ghişe)

Zona Neutră: 17 deputaţi

Grup Democrat-Popular – 10 deputaţi

Independenţi – 7 deputaţi

Zonă Neutră apropiată Opoziţiei: 10 deputaţi

Independenţi – 10 deputaţi

Zonă Opoziţie: 187 de parlamentari

PNL – 113 deputaţi

PNL – 62 senatori

Grup Geoană – 7 deputaţi

Grup Geoană – 5 senatori

A 31 -a moţiune de cenzură

Moţiunea de cenzură de astăzi este a 31 din perioada postdecembristă. Din cele 30 de moţiuni înaintate anterior, 2 au fost adoptate (ambele în legislatura 2008-2012, guvernul Boc 1 şi MRU fiind cele învinse), 2 nu au mai fost dezbătute, 1 nu a mai fost votată şi 25 au fost respinse.

Legislaţia a 7-a: 2012 – 2016: 3 moţiuni de cenzură

Legislaţia a 6-a: 2008 – 2012: 11 moţiuni de cenzură

Legislaţia a 5-a: 2004 – 2008: 6 moţiuni de cenzură

Legislaţia a 4-a: 2000 – 2004: 2 moţiuni de cenzură

Legislaţia a 3-a: 1996 – 2000: 4 moţiuni de cenzură

Legislaţia a 2-a: 1992 – 1996: 5 moţiuni de cenzură

Premierii care au „suportat” cele mai multe moţiuni

11 guverne cu premier PDL (Emil Boc – 10, MRU – 1)

10 guverne cu premier PSD (PSDR, FDSN) (N.Văcăroiu -5, V.Ponta-3, A.Năstase-2)

6 guverne cu premier PNL (C.P.Tăriceanu – 6)

4 guverne cu premier PNŢCD (Victor Ciorbea – 2, Radu Vasile – 2)

Partidele cele mai atacate cu moţiuni

1. PDL – 18 moţiuni
2. PSD – 12 moţiuni
3. PUNR – 11 moţiuni
4. UDMR – 11 moţiuni
5. PNL – 10 moţiuni
6. PC – 6 moţiuni
7. UNPR – 5 moţiuni
8. PNŢCD – 4 moţiuni
9. PSDR – 2 moţiuni
10. PNL-CD – 1 moţiune

Cine a scăpat de moţiuni

Petre Roman şi Theodor Stolojan, în prima legislatură (1990-1992) nu au avut de înfruntat vreo moţiune de cenzură. Ar fi fost însă şi foarte dificil să fie atacaţi, ţinând cont de mega-majoritatea pe care o avea FSN (în perioada cabinetelor Roman), iar Stolojan a adus în cabinetul său şi pe liberali şi o grupare ecologistă.

Mugur Isărescu, prim ministru în 2000 al conglomeratului PNŢCD, PNL, PD, UDMR, PSDR, este singurul şef de guvern care nu a fost atacat cu vreo moţiune de cenzură, după ce această arma de atac a început să fie utilizată. La nivel de guverne, în afară de „Roman I şi II”, de „Stolojan”, şi „Ponta I şi II” nu au trebuit să facă faţă unei moţiuni, dar, se ştie, şi primele două guverne conduse de Victor Ponta aveau o majoritate apropiată FSN-ului din 1990-1991.

Moţiunea Opoziţiei