Moțiunea împotriva ministrului Mediului, în plenul Camerei

Camera Deputaților dezbate luni moțiunea depusă de AUR împotriva ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, iar miercuri urmează să fie supusă la vot.

 
Cu titlul ”Slăbirea securității energetice a României prin politici de mediu care obstrucționează punerea în funcțiune a hidrocentralelor începute înainte de 1989”,  semnatarii  evocă  în cuprinsul moțiunii ”lipsă de responsabilitate„ a ministrului Buzoianu față de interesele României și  ”necunoaștere gravă a domeniului pe care îl coordonează”.

”Doamna ministru Diana Buzoianu nu a dovedit doar necunoaștere gravă a domeniului pe care îl coordonează, ci și lipsă de responsabilitate față de interesele României. Blocarea hidrocentralelor înseamnă blocarea securității energetice, perpetuarea haosului din sistem și expunerea țării noastre la dependență și la prețuri impuse din exterior. Prin politicile, declarațiile și inacțiunile din mandatul actual al ministrului Mediului, România ratează întărirea unei capacități curate, ieftine pe ciclul de viață, menite să reducă dependența de importuri și volatilitatea prețurilor. (…) Este absolut necesară stabilirea unor termene ferme și publicarea pe site-ul MMAP a tuturor actelor procedurale, în vederea deblocării acestor investiții strategice. Moțiunea de față este, așadar, un apel la rațiune și responsabilitate: deblocarea hidroenergeticii românești nu este o opțiune ideologică, ci o necesitate strategică pentru prețuri suportabile, independență energetică și stabilitate macroeconomică”,  arată inițiatorii moțiunii.

”Balanța comercială de electricitate a devenit negativă„

”Securitatea energetică a României este astăzi grav vulnerabilizată. În primul semestru al anului 2025, România a înregistrat o creștere cu 54% a importurilor de energie electrică față de aceeași perioadă din 2024, iar balanța comercială de electricitate a devenit negativă, țara noastră devenind net importatoare, cu un deficit de aproximativ 2,4 TWh. Aceste date, prezentate pe baza informațiilor operatorului de transport Transelectrica, arată fără echivoc dependența tot mai mare de energia din afara granițelor – o dependență care expune consumatorii și economia la șocuri de preț și risc sistemic. Presiunea asupra prețurilor confirmă această vulnerabilitate. Pe piața spot, România s-a situat între primele trei state din Uniunea Europeană cu cele mai ridicate tarife pe această piață în prima jumătate a anului 2025. (…) În plus, povara din facturile la energie a fost amplificată, de la 1 august 2025, prin majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%. Au fost consemnate creșteri însemnate ale tarifelor la electricitate. Toate acestea indică un sistem fragil, cu riscuri de majorări tarifare persistente”,  mai afirmă semnatarii moțiunii.

”Hidroenergia, cea mai stabilă și curată sursă de energie a României„

În condițiile în care hidroenergia  – ”Coloană vertebrală” tradițională a Sistemului Energetic National – rămâne cea mai stabilă și curată sursă de energie a României, esențială pentru echilibrarea rapidă a rețelei și pentru limitarea volatilității prețurilor pe vârf de consum, ”în locul unei politici coerente de finalizare a capacităților hidro începute, asistăm la blocarea administrativă a proiectelor strategice, dublată de mesaje publice care descurajează explicit componente-cheie ale mixului național”,  acuză parlamentarii AUR.

Ministru Mediului ignoră proiectele  de interes public major

Potrivit parlamentarilor AUR, ministru Mediului ”ignoră faptul că încă din anul 2022, prin Hotărârea CSAT nr. 169 și OUG nr. 175, mai multe obiective hidroenergetice au fost declarate proiecte de interes public major, subiectul fiind reluat și în ședința CSAT din aprilie 2025, când s-a stabilit că finalizarea lor trebuie tratată drept proiect de siguranță națională și realizată în maximum trei ani”

Puterea instalată a acestor hidrocentrale ar însemna o creștere de aproximativ 10% a producției pe hidro, spun semntarii moțiunii, în condițiile în care  țara are nevoie urgentă de energie ieftină și sigură.

”Hidrocentralele în discuție sunt deja finalizate în proporție de peste 75%, iar abandonarea lor la acest stadiu înseamnă aruncarea la gunoi a investițiilor deja realizate, așteptările populației și angajamentele asumate prin Programul de guvernare 2025-2028, Planul Național Integrat Energie-Schimbări Climatice 2021-2030 și alte documente strategice”,  conchid semnatarii.

Recomanda [votes_up id=875846]

5 Comentarii

  1. Acest minister este infestat de ONG-urile de mediu.Onegeuri finantate din exterior,avind ca obiect de activitate blocarea majoritatii investitiilor din Romania.Iar asta(ministresa)nu are ce cauta intr-o asemenea demnitate, este lipsita de orice experienta profesionala si de viata.Sunt curios sa vad daca PSD va sustine aceasta motiune.

  2. O doare pe userista asta drept in pantalonii rosii pe care-i poarta adesea. Chestia cu hidrocentralele nu-i de ras, dar CSAT-ul este in stare de ceva? Mai asculta lumea de CSAT, inclusiv judecatorii rezisti?

  3. Fǎtuca asta are o ingenuitate tipicǎ trotinetiștilor: incultura crasǎ o face sǎ fie foarte hotǎrâtǎ, sǎ nu-și punǎ întrebǎri și sǎ meargǎ cu capul înainte, dupǎ niște chestii care „a auzit ea cǎ sunt bune”. În felul lor ǎștia sunt bine intenționați însǎ lipsa de științǎ de carte îi fac foarte periculoși și de aceea nu trebuie sǎ ajungǎ în funcții de decizie. O ascultam la tv cum povestea cǎ mai bine facem câmpuri cu panouri solare și baterii decât hidrocentrale!!! Pe bune? Cât creier trebuie sǎ ai?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.