Pentru că firmele au redus la maximum cheltuielile cu angajaţii, recurgând la concedieri, salariaţii care au rămas se văd acum nevoiţi să muncească şi în locul celor daţi afară. În aceste condiţii, programul de muncă de opt ore este un vis pentru cei mai mulţi dintre cei care şi-au păstrat slujba, în timp ce stresul este din ce în ce mai mare.
Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, László Andor, trage astfel un semnal de alarmă, spunând că statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru ca timpul de lucru săptămânal să nu depăşească 48 de ore, inclusiv orele suplimentare.
Mai mult, Andor susţine că nici un lucrător nu trebuie să sufere vreun prejudiciu din partea angajatorului dacă refuză să depăşească această limită orară.
Potrivit executivului UE, „statelor membre în cauză le revine responsabilitatea de a aplica aceste dispoziţii în ceea ce priveşte societăţile private din jurisdicţia lor”.
CE afirmă că, în perioada 2006-2007, Comisia a iniţiat o amplă consultare publică cu tema „Modernizarea dreptului muncii pentru a răspunde provocărilor secolului 21″.
Cu toate acestea, „la nivel european s-a ajuns doar la un acord limitat cu privire la măsurile necesare în ceea ce priveşte asigurarea respectării drepturilor legate de contractul de muncă. Prin urmare, Comisia şi-a luat angajamentul de a promova o mai bună cooperare şi schimbul de experienţă la nivel european”, susţine comisarul european.
Mai mult stres
De asemenea, Comisia atrage atenţia că riscurile psihosociale şi, în special, stresul la locul de muncă au fost recunoscute ca făcând parte dintre riscurile profesionale cele mai serioase privind sănătatea.
Declaraţiile comisarului vin ca răspuns la întrebarea privind drepturile angajaţilor, adresată de un grup de europarlamentari PSD.
„În România, pe fondul crizei economice, atât în sectorul public, cât şi în cel privat, au avut loc numeroase disponibilizări şi se preconizează o creştere semnificativă în continuare a şomajului (…). Climatul actual este, fără îndoială, favorabil angajatorilor, care îşi permit să exercite presiuni, greu de sancţionat din punct de vedere legal”, se arată în petiţia adresată de europarlamentarii români comisarului László Andor.
Ultimul caz de epuizare la locul de muncă, înregistrat în ţara noastră, a fost în urmă cu aproximativ două luni, când o tânără de 34 de ani a făcut stop cardiac din cauza surmenajului provocat de muncă în exces şi de stresul de la birou. După câteva zile de comă profundă a încetat din viaţă.
Cazul nu este singular în România. Cu doi ani în urmă, o alta tânără, angajată a unei companii multinaţionale, a murit din cauza oboselii acumulate în urma orelor suplimentare de muncă.
