În timp ce președintele României declara la reuniunea anuală a diplomației că nu va recunoaște independența Kosovo, guvernele celorlalte patru state UE care împărtășesc pozitia Romaniei fac pasi catre ajungerea la un compromis in privinta Kosovo, Bucureștiul expunându-se riscului de a avea față de Kosovo o poziție mai ortodoxă chiar și decât cea a Belgradului.
Ministrul de de Externe al Slovaciei a declarat, vineri, că nu spus niciodată că țara sa nu va recunoaște independența Kosovo. Integritatea teritorială este un principiu fundamental al dreptului internațional, însă la fel este și coexistența unor comunități etnice, a subliniat Mikulas Dzurinda, liderul Uniunii Creștin-Democrate aflată la guvrernare la Bratislava. Declarația reprezintă o schimbare substanțială de poziție față de fostul guvern condus de populistul Robert Fico.
Cu o zi înainte, ambasadorul britanic la Belgrad declara că Spania și Serbia lucrează la redactarea unei rezoluții a Belgradului privind statutul Kosovo. „Serbia și Spania încearcă să ajungă la un compromis pentru a rezolva această problemă”, a declarat diplomatul britanic. Ambasadorul Spaniei la Belgrad a declarat imediat că Madridul nu a redactat nici o asemenea rezoluție, însă că lucrează alături de Serbia și partenerii europeni pentru găsirea unei soluții satisfăcătoare.
În timp ce Slovacia și Spania fac pași către recunoașterea independenței Kosovo, Grecia acceptă pașapoartele kosovare, fapt echivalent cu recunoașterea implicită a independenței.
Ministrul german de Externe a transmis, recent, Serbiei că drumul său spre UE va fi mult mai lent în lipsa unui compromis privind Kosovo și a cerut României, Slovaciei, Spaniei, Greciei și Ciprului să recunoască independența unilateral declarată în 2008.
