Regina Elisabeta a II-a l-a însărcinat, marţi, pe liderul conservator David Cameron să formeze noul guvern de la Londra. Cameron pune capăt astfel celor 13 ani de guvernare laburistă şi devine, la 43 de ani, cel mai tânăr premier britanic din ultimii 200 de ani şi liderul primei coaliţii între conservatori şi liberal-democraţi din ultimii 70 de ani. Liderul liberal-democrat Nick Clegg va primi postul onorific de vicepremier.
„Nu cereţi doar ceea ce vă datorez, ci ceea ce vă pot oferi”, le-a spus britanicilor noul premier, aducând aminte de fostul preşedinte american John F. Kennedy. „Nick Clegg şi cu mine suntem doi lideri politici care îşi doresc să lase deoparte diferenţele şi să lucreze pentru binele comun şi interesul naţional”, a spus Cameron imediat după preluarea mandatului, încercând să minimalizeze diferenţele ideologice majore dintre cele doua partide.
Noua coaliţie va avea sânge albastru, Cameron fiind descendent al regelui William al IV-lea, iar străbunica lui Clegg, o baroneasă din Rusia, refugiată după revoluţia bolşevică. Cameron a fost educat la colegiul Eton, şcoala a nu mai puţin de 19 premieri, în timp ce Clegg a studiat atât în Marea Britanie, cât şi în Germania, vorbind, de altfel, franceza, spaniola, olandeza şi germana.
După cinci zile de lupte politice între laburişti şi conservatori, premierul în exerciţiu Gordon Brown şi-a făcut cu demnitate ieşirea de pe scena politicii britanice. În faţa reşedinţei din Downing Street 10, Brown, alături de soţia sa, a declarat că părăseşte „a doua cea mai importantă slujbă pe care a avut-o vreodată”, după cea de soţ şi tată. „Vă mulţumesc şi la revedere”, au fost ultimele cuvinte ale premierului, despre care presa britanică scrie că a încercat fără nici un succes să se ridice la nivelul lui Tony Blair. Brown a demisionat şi din fruntea Partidului Laburist, favorit la succesiune fiind fostul ministru de Externe David Miliband.
Moştenirea laburistă
Guvernul de coaliţie va avea de gestionat dosare extrem de delicate. În primul rând, moştenirea economică lăsată de laburişti este sumbră: un deficit bugetar de 12% din PIB (193 miliarde de euro), o datorie publică de 80% din PIB, o rată a şomajului care poate ajunge la 10%. Se adaugă apoi măsurile luate de stânga şi contestate de conservatori: majorarea pensiilor cu 2,5% şi acordarea de servicii gratuite pentru un sfert de milion de britanici. La acestea se adaugă preţul alianţei cu liberal-democraţii: organizarea unui referendum pentru modificarea sistemului electoral învechit din Marea Britanie.
Oamenii lui Cameron
Principalii miniştri care vor gestiona aceste dosare sunt deja cunoscuţi. William Hague, noul ministru de Externe, este cel mai experimentat membru al echipei lui Cameron. Absolvent de Oxford, parlametar începând din 1989 şi membru al guvernului John Major, Hague a condus Partidul Conservator în opoziţie, din 1997 până în 2001. Hague a criticat politica externă a lui Tony Blair, susţinând că relaţia cu SUA trebuie să fie „solidă, dar nu de obedienţă”, scrie Bloomberg.
Finanţele britanice pot fi conduse de George Osborne, despre ale cărui atuuri în viitoarea luptă cu marile bănci londoneze presa a şi început să se îndoiască. Osborne are doar 38 de ani, este licenţiat în istorie la Oxford şi parlamentar începând din 2001. Este unul dintre tinerii care au crescut în umbra lui William Hague. Osborne a propus să folosească 6 miliarde de lire obţinute din reducerea cheltuielilor pentru a uşura fiscalitatea şi a promis că va impune o taxă pentru străinii care locuiesc în Marea Britanie, o măsură care a prins la electorat.
Entuziasm la Casa Albă
Imediat, premierul Cameron a fost felicitat personal de preşedintele american Barack Obama, care a „reiterat angajamentul său pentru cultivarea relaţiei privilegiate dintre cele două state”. Obama l-a invitat pe Cameron la Washington în luna iulie. Mai puţin entuziaste au fost mesajele liderilor europeni, dată fiind orientarea eurosceptică a conservatorilor britanici. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy „speră să poată lucra cu noul premier pentru întărirea cooperării şi legăturilor excepţionale stabilite între Franţa şi Regatul Unit”, ţări a căror alianţă are un „caracter indispensabil”, se arată într-un comunicat citat de „Le Monde”. Preşedintele Comisiei Europene a declarat că noul premier este capabil să readucă Marea Britanie „pe drumul unei creşteri durabile”, secretarul general NATO este nerăbdător să coopereze cu Cameron în privinţa operaţiunilor din Afganistan şi a elaborării unui nou concept strategic al Alianţei, iar Angela Merkel îl aşteaptă pe noul lider cât mai repede la Berlin.
