ONG pentru copii cu autism, la un pas de desființare

Schimbările fiscale încep să-și arate „colții“, iar de pierdut se pare că au tot cei mai amărâți dintre noi. De la micile afaceri până la corporații, de la omul de rând la organizații de binefacere, activitatea tuturor a fost dată peste cap. ONG-urile sunt marginalizate de autoritățile de stat, preocupate mai degrabă să cheltuiască banii publici pe salarii mari ori pentru achiziții aiuritoare, decât să vină în ajutorul celor care au nevoie. Politicieni și funcționari publici închid ochii și întorc spatele. Și corporațiile ori firmele mari au propriile organizații nonprofit cărora le virează bani. După putere și interese.

Existența multor ONG-uri este periclitată astăzi de noile măsuri fiscale. Va fi din ce în ce mai greu pentru acestea să obțină sponsorizări care, potrivit legii, pot merge până la 20% din impozitul pe profit al companiilor sau 2% din impozitul pe salariu al angajaților.

Asociația „Micul Prinț“ rămâne fără fonduri

Este cazul Centrului de Resurse şi Referinţă în Autism „Micul Prinţ“ din Bistrița-Năsăud,  pentru copii cu autism. Este prima ONG care a anunțat că s-ar putea închide, din cauza acestor modificări. Prin ultimele schimbări fiscale, companiile mici, cu cifra de afaceri sub un milion de euro, nu mai plătesc impozit pe profit. Măsura este benefică în sine, din păcate însă, nu mai există deductibilități, firmele nemaiputând să treacă pe cheltuieli donațiile. Rezultatul va fi că anumite zone, care și așa sunt defavorizate, vor rămâne fără fonduri.

Până în prezent, veniturile Asociației „Micul Prinț“ se bazau în proporție de 20% din sponsorizări de la societățile mici și 80% din redirecționarea a 2% din impozitul pe venit al persoanelor fizice. „Ei bine, s-a terminat. Bugetul nostru, începând cu acest an, este privat de sponsorizări de la firme, căci din cauza modificărilor fiscale, pentru a mai beneficia de facilitatea de a-şi deduce din impozit, firmele trebuie să aibă o cifră de afaceri de peste un milion de euro. Cele mici trec la microîntreprinderi şi nu mai plătesc deloc impozit pe profit. Adio, aşadar, prietenilor şi antreprenorilor care ne-au sprijinit sporadic, cu cât şi-au permis, când şi-au permis“, spune Ana Dragu, președintele fundației.

Ar mai rămâne varianta donațiilor venite din partea companiilor mari, însă nici de la acestea nu sunt șanse să obțină ajutor financiar. „Părinții copiilor își căutau singuri sponsorizări, dar acum nici asta nu mai pot face. Iar companiile mari au propriile lor fundații. Dacă nu obținem fonduri, vom fi nevoiți să percepem tarife la prețul pieței, pe care nu și le va putea permite nimeni“, este concluzia Anei Dragu.

Procedură greoaie pentru formularul 230

Și îngreunarea procesului de depunere a declarațiilor la sediile ANAF afectează bugetul asociației. Părinții copiilor bolnavi strâng formulare de la cunoștințe, rude, prieteni, pentru a sprijini activitățile de recuperare a acestora. Declarațiile se depuneau de ONG-uri la administrațiile financiare. Modificările procedurale vor îngreuna de acum încolo acest proces.

„Procedura de depunere a formularului 230, prin care sunt direcționat 2% din impozitul pe venit al persoanelor fizice, este neunitară. Noi am solicitat clarificări de la ANAF despre procedură, pentru că unele sucursale acceptă depunerea declarațiilor cu procură, altele fără. Potrivit ultimei circulare a instituției, acestea se vor putea depune numai cu împuternicire și copie după buletin, ceea ce va îngreuna foarte tare procesul. Deși procedura e logică, măsurile nu au fost anunțate din timp, nu a existat o strategie comună la unitățile teritoriale ANAF. Gradul de absorbție a fondurilor era și așa mic, acum o să fie și mai complicat“, explică Ana Dragu.

Citiţi articolul integral în Cotidianul de joi, 1 februarie – disponibil la toate chioşcurile – sau varianta digitală.