Înaltpreasfinţitul Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti, în calitate de preşedinte al Conferinţei Episcopilor Catolici din România, l-a invitat pe Papa Benedict al XVI-lea în ţara noastră, potrivit unui comunicat de presă.După cum se arată în document, Sfântul Părinte este aşteptat pentru un „pelerinaj pastoral în ţara noastră, pentru a întări mărturia pe care credincioşii greco-catolici şi romano-catolici o aduc în această ţară, şi pentru a întâlni întregul popor român şi a oferi Bisericilor îmbrăţişarea păcii, în caritate”.
Invitaţia a fost lansată în cadrul audienţei pe care Suveranul Pontif a acordat-o vineri, 12 februarie, în Vatican, episcopilor catolici români aflaţi la Roma pentru vizita „ad limina Apostolorum” (la mormântul Apostolilor).
ÎPS Ioan Robu l-a informat pe scurt, pe Sanctitatea Sa, în timpul audienţei, despre situaţia Bisericii Catolice din România, despre reuşitele pe plan pastoral, social, educativ şi ecumenic, dar şi despre dificultăţile pe care Biserica locală trebuie încă să le înfrunte.
În acest sens, Arhiepiscopul de Bucureşti a amintit situaţia – încă nerezolvată – a proprietăţilor Bisericii Greco-Catolice confiscate în 1948 şi nerestituite; de înaintarea în ritm lent a dialogului cu Biserica Ortodoxă Română; de dificultăţile pe plan pastoral şi social, provocate de schimbările sociale şi culturale din ţara noastră şi de emigraţie.
ÎPS Ioan Robu a vorbit şi despre indiferenţa cu care autorităţile române tratează situaţia cu care se confruntă Catedrala Sf. Iosif, pusă în grav pericol de construcţia ilegală, în vecinătatea ei, a unui „ecomonstru” – cum l-a numit arhiepiscopul.
Conform comunicatului de presă, Papa Benedict al XVI-lea şi-a manifestat speranţa că, în ce priveşte dialogul dintre catolicii şi ortodocşii din România, se vor găsi „soluţii adecvate, în acel spirit de dreptate care trebuie să însufleţească raporturile dintre fraţii în Cristos”.
Suveranul Pontif i-a îndemnat pe episcopii catolici să colaboreze cu Biserica Ortodoxă pentru „apărarea rădăcinilor creştine ale Europei şi a valorilor creştine”, şi pentru o mărturie comună „asupra unor teme precum familia, bioetica, drepturile omului, onestitatea în viaţa publică, ecologia”.
