Sărbătoarea naţională a Franţei a fost instaurată în 1880 de către generalul Lafayette care a dorit să celebreze căderea monarhiei absolute şi cucerirea Bastiliei din 1789. 14 iulie a păstrat până astăzi un aspect oficial, datorat mai ales paradelor militare în ritmul „Marseillezei” compuse de Rouget de l’Isle. Cunoscută pe plan mondial, această dată marchează trecerea la regimul republican. Bastilia a antrenat în căderea ei monarhia absolută şi a fost începutul unor mentalităţi noi, ale căror valori vor fi definite de „Declaraţia Drepturilor Omului” din 26 august 1789 care a inspirat şi „Declaraţia Universală a Drepturilor Omului”, adoptată în 1948 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. Anul acesta este sărbătorită a 222-a aniversare a Revoluţiei Franceze. Toate oraşele iau în această zi culori sărbătoreşti: cocarde tricolore, dans şi baluri câmpeneşti. Peste tot, în Franţa, iluminaţia străzilor şi focurile de artificii transformă momentul într-o sărbătoare populară.
Parada militară de pe Champs Elysée, care trece prin Piaţa Etoile până la Place de la Concorde, onorează şi în acest an regimentele din ţinuturile din afara Franţei: Guadelupe, Martinica, Insulele Reunion, Guyana, Mayotte, Noua Caledonie şi Polinezia franceză. În rândul acestor trupe se află şi echipa militară de rugby din Polinezia, care va încânta publicul cu celebrul dans maori Haka.
Bicentenarul pompierilor genişti va fi marcat de un spectacol asigurat de brigada din Paris a acestei arme. La paradă vor participa şi trupe de acelaşi fel din Chile şi Monaco, primele ţări care au avut o astfel de brigadă, Franţa fiind a treia.
Seri incendiare în cazărmi
Paralel cu tradiţionala paradă militară, ce se desfăşoară între orele 10 şi 12, Parisul găzduieşte numeroase manifestări pentru a celebra Ziua Naţională în ritmul muzicii şi în pas de dans. Balurile Pompierilor, concertul gatuit de pe Champs de Mars, seri de închidere şi de deschidere a unor festivaluri şi foc de artificii.
14 iulie nu există fără Balul Pompierilor. Mai bine spus, fără balurile pompierilor, pentru că fiecare cazarmă are propria sărbătoare şi îşi aşteaptă petrecăreţii pentu seri ce promit a fi… incendiare. La Vieux-Colombier, sunt de fapt două: unul a fost aseară, altul încheie Ziua Naţională, transformându-se, de la miezul acestei nopţi, într-o adevărată discotecă.
Iniţial destinate familiilor pompierilor, aceste baluri au devenit, din anii 1930, o întâlnire tradiţională pentru toţi parizienii, fiind printre cele mai căutate. În „Jardin de Bagatelle”, petrecerea a început de aseară, într-un decor albastru-alb-roşu, cu ţinută obligatorie, implicând boneta frigiană. Muzica, debutând desigur cu „Marseilleza”, a fost asigurată de fanfara Artelor Frumoase.
Balurile de aseară s-au datorat de fapt închiderii Festivalului „Paris Cinéma”. Înaintea marelui bal popular de la Centrul Cultural „Centquatre”, deschis cu trei ani în urmă în vechea clădire a Pompelor Funebre, a fost organizat un ciné-karaoke gigantic. Timp de o oră şi un sfert, aproximativ 3.000 de spectatori şi-au unit glasurile cu benzile sonore ale unei selecţii de scene muzicale din 30 de filme-cult, cum ar fi secvenţele cu Géraldine Nakache et Leïla Bekhti cântând „Drôle de vie” din „Tout ce qui brille”, sau „Pile ou face” cântat de Emmanuelle Béart în „8 Femmes”.
Ca în fiecare an, în cadrul festivalului „Seri de vară”, în faţa Primăriei celui de al III-lea arondisment, este un bal-surpriză.
În Grădina Botanică, „We love Fantasy” s-a terminat abia către ora 6 astăzi de dimineaţă. James Murphy, fostul lider al formaţiei englezeşti „LCD Soundsystem” şi un cunoscut DJ berlinez, Siperpitcher, au fost cei mai cunoscuţi artişti ai nopţii. Astă-seară, balurile continuă în cazărmi şi chiar pe străzi.
Latino, reggae, rock, jazz…
După ce a fost anulat anul trecut, tradiţionalul concertul din Champs de Mars, organizat acum de Asociaţia „SOS Racisme” şi dedicat libertăţii, va avea loc astă-seară, cu cântăreţi francezi îndrăgiţi de public şi invitaţi străini, ca Yannick Noah, Soprano, Grégoire, Irma, Pascal Obispo, Nolween Leroy, Abd Al Malik, Michel Delpech, Benabar, Raggasonic, Julian Perretta, William Baldé, Grace, Nèg’Marrons, HK & les Saltimbanks, Joyce Jonathan… Celebrarea Revoluţiei Franceze este astfel prilejul reamintirii valorilor „egalitate şi fraternitate”, în ritmuri de reggae de pe Coasta de Fildeş, de soul, de rock.
Astăzi după-amiază începe festivalul „Les Boutiques Sonores”, la Porte de la Villette, cu El Hijo Madrilena şi muzicienii de la „Fitzcarraldo Sessions”, cu „Erevan Tusk”, Cleo T, Arch Woodmann, „Haussmann Tree”, „Hit by Moscow”, „Every Man Has your Voice”, „De la Jolie Musique”…
Un omagiu cunoscutului cântăreţ Georges Brassens, în stilul lui Django Reinhardt, are loc la „Atelier Charonne”, unul dintre cele mai prestigioase locuri de jazz manouche, cu muzicieni din tânăra generaţie, printre care şi un român: Tchavolo Schmitt, Angelo Debarre, Romane, Costel Niţescu, Sébastien Giniaux, Rocky Gresset, David Reinhardt, Boulou Ferré.
Tot astăzi debutează festivalul „Paris Quartier d’Eté” (a cărui a 21-a ediţie se desfăşoară până în 9 august), cu un concert Rysten Abel şi formaţia „The Manganiyar Seduction”, ce se va relua şi în 15 şi 16 iulie în Curtea de Onoare a Domului Invalizilor. 150 de artişti din întreaga lume vor participa la acest festival al tuturor artelor.
Dejunul pe iarbă
Din nou, pe malul Marelui Canal, în dreptul Bazinului Potcoavei din grădinile Versailles-ului, se va desfăşura „picnicul republican”, cum este numit, cu produse locale, fanfarele „Nick I Wab” şi „Supertromp”, un bal câmpenesc cu orchestra „Friends” care va interpreta piese tradiţionale şi melodii populare. Există şi un cod vestimentar: hainele albe. Anul trecut au participat 10.000 de persoane.
În cadrul somptuosului parc al Palatului, compania teatrală „Artonik” revizitează istoria recentă pe fondul unor fragmente radiofonice din anii 1950-1970. Prin gesturi coregrafice, 9 personaje reînvie schimbarea mentalităţii prin intermediul a cinci subiecte. Amintiri, perle sonore, într-o propunere ludică.
La vestitul hipodrom, Longchamp, loc al dandysmului de pe malul Senei altădată, în cadrul unui Garden Party, vor fi opt mari curse de galop.
Ritmuri musicale colorate în Piaţa Trocadero
Un foc de artificii, ce strânge în fiecare an mulţimi de oameni în jurul Turnului Eiffel şi pe Chmap de Mars, va ilumina cerul parizian deasupra Pieţei Trocadero. O jumătate de oră de culori având ca temă anul acesta „Comediile muzicale, de pe Broadway la Paris”, a fost concepută de David Proteau. Toate privirile se vor întoarce către cer pentru admira simfonia de culori. Celebrele „bateaux mouche” de pe Sena oferă o seară cu bucătărie franţuzească, şampanie şi orchestre live, căpitanii urmând să arunce ancora la ora 23 pe cheiul de la Trocadero pentru a oferit clienţilor un foc de artificii în condiţii idilice.
Pentu cei care nu participă la dezlănţuirea de adrenalină a serbărilor populare, Opera din Paris oferă un matineu gratuit, cu baletul lui Wayne McGregor, intitulat „Anatomia senzaţiei pentru Francis Bacon”, iar Muzeul Luvru renunţă şi el la taxa de intrare.
