În urmă cu câteva luni, un primar liberal dintr-un județ din Moldova îmi spunea că deși a suferit mult pe vremea când (ex) PSD-istul Viorel Cozmâncă tăia și spânzura în administrația locală, acum, “metodele utilizate de PDL sunt mult mai dure și, prin comparație, odiosul Cozmâncă era un mic copil”.Mi-am adus aminte de afirmațiile primarului liberal, observând ce s-a întâmplat recent și ce urmează să se întâmple pe scena politică în următoarele zile. Fără să cred că greșesc, pot afirma că practicile mult detestatului partid-stat, adică ale PSD-ului din perioada 2001-2004, sunt nu egalate, ci cu mult depășite de noul partid-stat, PDL. Partidul condus – în scripte – de domnul Emil Boc, după ce și-a creat majorități în cele două Camere inventând peste noapte, în disprețul regulamentelor, așa-zisul grup al independenților, vrea să pună mâna pe șefia Senatului. Adică pe funcția cu numărul doi în statul român deținută de PSD, prin Mircea Geoană. Drept urmare, acesta trebuie revocat. Și pentru asta PDL nu ține cont de nimic. Nici de voința electoratului – de mult acest lucru este un moft pentru PDL -, nici de regulamentul Senatului, nici de litera Constituției și nici de o decizie mai mult decât clară a Curții Constituționale care, în 2005, a arătat cum și cine îl poate revoca din funcție pe președintele Senatului. Ține cont de un singur lucru, exprimat public de o fostă deputată a partidului: „Ciocu’ mic, noi suntem la putere acum!”.
Constituția spune că “preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor” și că “membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului”, dar lasă la latitudinea regulamentelor procedurile de revocare. Or, în regulamentul Senatului, aceste proceduri sunt anulate de cinci ani de o decizie a Curții Constituționale. Cum în tot acest răstimp, senatorii nu s-au sinchisit să modifice articolele neconstituționale, procedurile de revocare ce pot fi utilizate în cazul lui Geoană se regăsesc în dispozițiile Deciziei 601/2005 a CCR. Și ele sunt mai mult decât clare: numai partidul care desemnează președintele Senatului îl poate revoca și, atenție, înlocuitorul acestuia trebuie să provină din același partid.
Decizia magistraților Curții nu se comentează, ea se aplică. Asta este regula jocului și toată lumea trebuie să se conforme. Mai puțin PDL. Care, bineînțeles, nu este “toată lumea”. Și atunci ce face PDL? Mașina de propagandă a acestui partid încearcă să ne prostească pe față și susține teza că Legea fundamentală nu conține vreo prevedere din care să reiasă că partidul care numeșre șeful Senatului este singurul care poate să-l și dea jos din funcție. Propagandiștii PDL – cu nimic inferiori predecesorilor lor din PCR – omit să spună și continuarea, adică să arate vidul legislativ din regulament și ce a decis Curtea Constituțională în acest domeniu. Și pentru că PDL-iștii care apar pe micul ecran stăpânesc mai bine tehnica de comunicare, s-ar putea ca dezinformările lor chiar să prindă.
Dar nu faptul că regulamentele și dispozitivele Curții Constituționale sunt literă moartă pentru PSD mi se pare cel mai grav, ci planul B al acestui partid. Un plan care a fost devoalat de vicele Gheorghe Flutur. Miercuri, în plenul Senatului, PDL și aliații săi (UDMR și independenții) vor susține că Geoană s-a făcut vinovat de grave încălcări ale regulamentului și prin voința majorității se va vota revocarea lui. Trec peste faptul că abaterile de care este acuzat Geoană nu există. (Acel „vot multiplu” la care se referea dl Flutur nu era deloc multiplu, ci doar unul singur, dar considerat ca fiind cu valoare dublă datorită balotajului, cum prevedea regulamentul la vremea respectivă; acuzația că nu dorește să pună în aplicare “voința poporului de la referendum” prin amânarea constituirii comisiei constituționale nu are nici un suport. Și asta pentru că, în conformitate cu litera Constituției, mandatul unui parlamentar nu este unul imperativ, deci nimeni, nici chiar electoratul care s-a pronunțat în urma unui refendum nu poate dicta ce și cum să voteze un parlamentar. Celor care nu au citit Constituția le reamintesc că prin referendum – indiferent de natura acestuia – se confirmă sau se infirmă o decizie majoră a Parlamentului sau a organelor administrației locale.)
Deci PDL va forța votul de revocare și beneficiind de majoritate – foarte fragilă, dar tot majoritate se cheamă – s-ar putea să obțină un rezultat pozitiv. Dar total în afara legilor și Constituției. Practic, se poate spune că PDL va da o lovitură de Senat. Nu știu – pentru că nu a mai existat o astfel de situație – ce va urma. S-ar putea să asistăm la scene fără precedent în Parlamentul României. Nu exclud și ocuparea cu forța a biroului lui Geoană și alegerea în regim de urgență a unui alt președinte. Este posibil ca toate acestea să se întâmple fără prezența Opoziției. Orice este posibil. Un singur lucru este sigur. PSD va contesta totul la Curtea Constituțională. În mod normal va câștiga. Dar cine garantează că decizia Curții va fi și respectată? Și oricum, lovitura de Senat va produce un haos la Senat.
