Plimbări nocturne prin ploaie cu sau fără bicicletă

Timpul n-a ţinut cu Institutele Culturale din Bucureşti. Ceea ce nu înseamnă că fiecare dintre ele n-a avut parte de publicul fidel şi de o atmosferă însufleţită, mai ales la evenimentele „in-door”. N-au lipsit nici nemulţumirile, cauzate de unele mici schimbări în programul anunţat, ca în cazul primei proiecţii de scurtmetraje de la Institutul Francez. […]

Plimbări nocturne prin ploaie cu sau fără bicicletă

Timpul n-a ţinut cu Institutele Culturale din Bucureşti. Ceea ce nu înseamnă că fiecare dintre ele n-a avut parte de publicul fidel şi de o atmosferă însufleţită, mai ales la evenimentele „in-door”. N-au lipsit nici nemulţumirile, cauzate de unele mici schimbări în programul anunţat, ca în cazul primei proiecţii de scurtmetraje de la Institutul Francez. […]

Timpul n-a ţinut cu Institutele Culturale din Bucureşti. Ceea ce nu înseamnă că fiecare dintre ele n-a avut parte de publicul fidel şi de o atmosferă însufleţită, mai ales la evenimentele „in-door”. N-au lipsit nici nemulţumirile, cauzate de unele mici schimbări în programul anunţat, ca în cazul primei proiecţii de scurtmetraje de la Institutul Francez.

De un public destul de numeros s-au bucurat lansările de carte de la Institutul Cervantes, mai ales „Jocul îngerului” de Carlos Ruiz Zafon, scriitor cunoscut deja iubitorilor de literatură spaniolă din celebrul „Umbra vântului”, tradus şi în limba română.

De acelaşi succes s-a bucurat şi proiecţia filmului „El Greco”, o viziune mai specială a regizorului Iannis Smaragdis asupra vieţii şi creaţiei lui Domenikos Theotokopoulos, susţinută cu brio de muzica compusă de Vangelis.

Dacă testarea cunoştinţelor de limbă engleză a fost monotonă şi nu tocmai frecventată, lecţia de „english waltz” a atras destui tineri, dornici să afle paşii acestui elegant dans în care bunicii înlocuiau vârtejul valsului vienez cu paşi mai lenţi ce încercau să stingă scandalul introducerii acestei mode „indecente” în Anglia secolului al XIX-lea.

Bogatul program al Institutului Francez s-a bazat, în primul rând, pe umor şi pe repere contemporane. Dan Pierşinaru a atras pe toată lumea prin inventivitatea modelelor sale vestimentare, iar programul de scurtmetraje a prezentat câteva bijuterii, dacă ne gândim numai la „Sfântul ospăţ” cu „căpcăunul” lui, imaginat de Anne Laure Daffis şi Léo Marchand.

Cei care au ajuns la Centrul Ungar s-au bucurat de selecţia de filme ungureşti, poloneze şi ceheşti despre fotbal. Şi cei care păcătuiesc prin lipsa de interes pentru acest sport au avut ce vedea. În primul rând, pe Zalka Imre, deghizat în fotograf ambulant, şi expoziţia sa cu fotografii amintind farmecul vechiului Bucureşti, prin imaginea în sine şi prin tehnica folosită.

În concluzie, încă o noapte pentru plimbăreţii noctambuli, a treia din acest sfârşit de primăvară şi început de vară. Mai puţin prizată decât cea de anul trecut.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.