În acest spațiu, puteți citi fragmente din opera lui Gheorghe Schwartz – Poolouri, adică Paranoia Schwartz Editura TipoMoldova, Iași, 2
Scara F
Gough se opri în faţa marelui bloc din beton şi sticlă. După ce mai verifică o dată adresa, se îndreptă spre prima intrare, căutînd scara F. Pe uşa de care se apropiase era scris vizibil C, dar scara imediat următoare era scara L; urmau, fără nici o logică a succesiunii, scările N, O, D, Y, S, E, R şi V. După scara V, Gough se pomeni din nou în faţa scării C. Ieşind cineva pe uşă, Gough îl întrebă cum ar putea găsi scara F. Se dovedi însă că omul întrebat nu cunoştea decît limba suedeză. Mai mult prin gesturi, el explică, zîmbind, că pe scara C locuiesc doar suedezi. Gough hotărî să-şi încerce norocul pe scara imediat următoare, însă află că aici s-au stabilit numai argentinieni; apoi, pe rînd, fu informat că pe scara N locuiesc doar coreeni, pe scara O canadieni, pe scara D cehi, pe scara Y englezi, pe scara S japonezi, pe scara E greci, iar pe mica scară R locuitori ai Marelui Ducat de Luxemburg. În legătură cu scara V, Gough nu reuşi să obţină nici o informaţie, aşteptă în zadar să iasă cineva şi pînă la urmă, decise să intre. În hol se găseau un tonomat, un cîntar şi un bar automat. Ajuns în lift, apăsă la întîmplare pe butonul 5, însă ascensorul se opri la etajul 9. Aici se pomeni pe un coridor lung, pe care era întins un covor moale, iar, din loc în loc, pe pereţi atîrnau ghivece de flori. Totuşi etajul părea nelocuit şi, după ce coridorul făcu o cotitură în unghi drept, totul îşi păstră aceeaşi înfăţişare: pereţi, covor, flori. În sfîrşit, la o nouă cotitură, dădu de cîteva uşi – care se dovediră a corespunde doar în balcoane iar una dintre ele într-o toaletă. Bună şi aia! Coridorul se intersectă cu alte coridoare şi Gough fu pe punctul de a se rătăci, cînd auzi undeva, abia perceptibil, o muzică. Orientîndu-se după ea, dădu de o uşă, bătu, nu prim răspuns, intră.
Se afla tot într-un coridor, însă muzica se auzea cum clar şi, la o nouă cotitură, Gough se opri locului: în faţa sa se deschidea o terasă mare, unde un grup încolonat făcea gimnastică în ritmul unei melodii… alţii stăteau pe margini într-un şir disciplinat şi, atunci cînd unul dintre cei ce făceau gimnastică se desprindea din coloană, primul din coada celor ce-l aşteptau îi lua locul. Gough privi o vreme şi fu uimit de ce nu fac cu toţii gimnastică în acelaşi timp, suprafaţa mare a terasei permiţînd lejer acest lucru. Cînd unul dintre cei ce făceau gimnastică ieşi din coloană şi începu să se îmbrace, Gough se apropie de el şi îl întrebă unde ar putea găsi scara F. Gîfîind încă din cauza efortului, omul îl privi foarte mirat, apoi îi vorbi într-o limbă din care Gough nu reuşi să înţeleagă nici măcar un singur cuvînt. În curînd se formă un cerc de curioşi în jurul lor şi un bărbat cu ochelari fumurii îşi făcu loc în faţă, încercând să discute cu Gough. Se părea că individul cu ochelari fumurii ar fi un savant şi toţi îl priveau cu respect. Într-o esperanto stălcită, omul îl informă pe Gough că nu ştie unde se află scara F, dar că toţi ceilalţi doresc foarte mult să obţină un autograf. În jurul lor, o mulţime de mîini întindeau bucăţi de hîrtie, carnete, albume, pixuri, stilouri, iar cineva încerca să împingă spre Gough chiar şi o maşină de scris. Acesta dădu, un timp, autografe, însă, pe urmă se plictisi şi se plictisită şi solicitanţii săi, care acum, încolonaţi ordonat, priveau, pe rînd, apusul soarelui printr-unul din numeroasele geamuri. Gough privi, la rîndul său, afară şi, coborîndu-şi ochii, îl zări pe Finch intrînd pe scara F. Într-o fracţiune de clipă, Gough îşi reaminti coridoarele întortochiate şi liftul capricios şi, spre a nu-l pierde pe Finch şi scara F, escaladă fereastra şi se lăsă să alunece în jos pe burlan. După o clipă de nedumerire, locuitorii de pe scara V escaladară, la rîndul lor, fereastra şi coborîră pe rînd, în desăvîrşită ordine, urmîndu-l pe Gough pe scara F.
Incidentul avu urmări neplăcute. După ce locuitorii de pe scara V au invadat scara F, cei de aici fură obligaţi să treacă pe scara D. Aceştia, după o scurtă rezistenţă ocupare scara Y etc., etc., etc.
Cu toate că, în general, ordinea a fost păstrată, s-au semnalat, totuşi, şi accidente, unele chiar mortale.
Dar totul trecu. A doua zi, Gough fu văzut ieşind de pe scara F – se pare că mergea la baia comunală – şi cei de pe scara V, frumos încolonaţi, s-au întors la vechile lor apartamente. Acest lucru a făcut posibilă şi revenirea celor de pe scara F şi, în curînd, toată lumea se afla din nou acasă. Doar coreeanii şi-au reţinut un apartament şi un W.C. de la canadieni, iar grecii încă două balcoane de la locuitorii Marelui Ducat de Luxemburg.
“Să nu alegeţi primejdia cea mai mare, ci misiunea cea mai folositoare.” – (André Malraux, Speranţa, 376.)
