Portocală se plînge că e „paradit” de ziarişti? Kovesi se „spovedeşte” în biserică?

Aceste două ştiri au fost difuzate aproape simultan şi m-au făcut să mă gîndesc la cît de ciudată este firea umană. Şi nu numai firea umană, căci aceste două episoade îmi amintesc de o strofă din copilărie: „Căţeluş cu părul creţ / Fură raţa din coteţ / El se jură că nu fură / Dar l-am prins cu raţa-n gură”! Exact aşa fac şi aceste două personaje: credincioasa Zeiţă a dreptăţii şi Portocală, cel care „paradea cetăţenii”.

Aceste rînduri sînt scrise cu cîteva ore înainte de anunţul ministrului Justiţiei, deci nu au absolut nici o legătură cu decizia acestuia şi nici cu ce ceea ce vom vedea cu toţii, adică rezultatul negocierilor dintre Iohannis, Dragnea, Toader pe marginea situaţiei de la DNA. Sînt doar un comentariu faţă de ştirile şocante transmise de cîteva televiziuni.

Am aflat mai întîi că Laura Codruţa Kovesi are un preot duhovnic, că se spovedeşte deseori şi că ţine toate posturile religioase. La prima vedere, cineva ar putea, deci, s-o considere un bun credincios, cu condiţia să ignore fariseismul acestui personaj.

Ştim din Biblie că prima condiţie pentru ca propriile păcate să fie iertate este să le mărturiseşti („Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu şi nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis: „Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!” Şi Tu ai iertat vina păcatului meu”, Ps. 32.5), or, din ceea ce am văzut în direct în numeroasele apariţii în emisiuni sau la conferinţa sa de presă, în locul mărturisirii, Kovesi a preferat să mintă aproape la fiecare propoziţie!

Dar, dacă nu are curajul mărturisirii propriilor păcate, Kovesi ar mai avea la îndemînă o soluţie: să ierte ea însăşi păcatele altora: „Fiţi buni unii cu alţii, miloşi şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos” (Efeseni 4.32). Însă, la fel de superficial cum a „înţeles” şi Codul de procedură penală, la fel a înţeles Kovesi şi Biblia, trăgînd concluzia că trebuie să-i ierte pe procurorii din subordinea sa pentru „păcatele” lor din timpul deja celebrelor anchete! Aşa se explică faptul că, în loc să-i dea de-a dura pe scările DNA, Kovesi le-a luat apărarea, justificîndu-le acţiunile ilegale prin care au distrus numeroase destine!

Dacă este real că Laura Codruţa Kovesi se duce deseori la spovedanie, înseamnă că această taină fundamentală deja a fost pervertită de şefa DNA, căci Taina spovedaniei este o Taină a pocăinţei. Nu ştiu dacă Laura Codruţa Kovesi a citit vreodată aceste cuvinte spuse de Sfîntul Ioan Gură de Aur: „Diavolul are, între altele, şi vicleşugul acesta, că ia omului ruşinea cînd vrea să săvîrşească păcatul şi i-o aduce înapoi cînd vrea să-l spovedească”, dar ştiu sigur că exact aşa i se întîmplă!

Poate că sîntem un pic maliţioşi cu Kovesi, dar acest fariseism afişat continuu de şefa DNA este în contradicţie cu imaginea de bun creştin pe care cei care o vor scăpată acum de consecinţele faptelor sale ne-o aruncă în faţă, prezentînd-o aşa, ca bun creştin. Fariseismul este mare păcat pentru un credincios. O spune Biblia, în Luca 12.1: „Cînd iubeşti ceea ce este străin de Dumnezeu, dar cu gura nu vrei să te desparţi de Numele Lui, pentru că El îţi aduce cinste şi prestigiu înaintea oamenilor, atunci te făţărniceşti. Ai o formă de evlavie, pe care Dumnezeu o urăşte. Făţărnicia este aluatul fariseilor, de care Domnul Isus ne-a spus să ne ferim”.

Este exact ceea ce afişează public Codruţa Kovesi, în timp ce îşi continuă seria de păcate, călcînd pe vieţile oamenilor cu un singur scop: propria ei carieră! Se foloseşte de numele lui Dumnezeu, aşa cum s-a folosit de tatăl ei spiritual, Traian Băsescu (”pentru că el îţi aduce cinste şi prestigiu”), iar asta este Făţărnicie!

Concluzie: Dacă Laura Codruţa Kovesi apare în faţa oamenilor ca o bună creştină, înseamnă că lucrarea diavolului a repurtat un mare succes! „Voi sunteţi de la tatăl vostru Diavolul şi vreţi să împliniţi dorinţele tatălui vostru. El a fost un ucigaş când a început şi n-a rămas ferm în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Când spune o minciună, vorbeşte potrivit firii lui, pentru că este mincinos şi tatăl minciunii”, citim în Biblie, la Ioan 8.44! Şi ne oprim.

La cîteva minute după difuzarea ştirii despre „credincioasa” Kovesi, care se spovedeşte şi ţine toate posturile, l-am văzut pe procurorul Mircea Negulescu, zis „Portocală” sau „Zdreanţă” ieşind din Parchetul general. Jurnaliştii, aşa cum fac cu toţi cei care ies de la audieri, l-au asaltat cu întrebări: „Cîţi oameni aţi paradit?”, „Cum v-a venit ideea cu denunţurile dictate?” etc. După cîteva minute, Portoclaă s-a întors şi – stupoare! – a depus plîngere împotriva unui cameraman care, filmîndu-l, „l-a hărţuit”! Pe el, regele „paradelii”, stăpînul de la „haules”!

Nu cred că mai este cineva care să nu fi auzit măcar una dintre înregistrările cu Portocală, în care se lăuda că scopul lui declarat în viaţă este „paraditul la cetăţeni”. Această persoană, Negulescu-Portocală, care spunea despre cineva care urma să fie anchetat că „este deja un mort viu”, fiind sigur pe metodele sale de distrugere de vieţi, depune plîngere împotriva unui jurnalist care îl filmează exact aşa cum filmase şi victimele procurorului? Ce este asta, dacă nu băşcălia Vieţii, ca pedeapsă pentru că, de cîteva decenii, ne tot închinăm la statuile unor farisei, legitimîndu-i pe călăi ca făcători de dreptate? Nici Iliescu, nici Băsescu, nici Iohannis n-au venit pe un cal alb în fruntea ţării, ci prin votul nostru.

Concluzie: Cînd Portocală s-a plîns că a fost „paradit” de un cameraman, viaţa n-a făcut altceva decît să rîdă în hohote de noi toţi!

Concluzia concluziilor: Hai, sictir!