Preşedintele chinez Hu Jintao a dat o „lovitură de maestru la Washington”, scriu publicaţiile chineze despre ultima vizita importantă din mandatul liderului lor. „Întreaga lume aplaudă vizita lui Hu Jintao în Statele Unite şi extraordinara clarviziune a conducătorilor chinezi şi americani. Atitudinea Chinei şi a Statelor Unite a permis ştergerea numeroaselor nelinişti din regiunea Asia-Pacific”, scrie cotidianul chinez „Global Times”.
Desigur, au fost trecute sub tăcere reproşurile americane şi răspunsurile stângace ale lui Hu privind respectarea drepturilor de autor şi a proprietăţii intelectuale, a drepturilor omului în China, unde laureatul premiului Nobel pentru Pace din acest an se află sub arest la domiciliu, şi problema subevaluării yuanului chinezesc, cea care aduce pierderi enorme economiei americane. Însă aceste aspecte au pălit şi în presa americană în faţa contractelor de circa 50 de miliarde de dolari semnate de suita de oameni de afaceri chinezi cu partenerii din SUA. Contractele cu China semnate de Boeing, Navistar, Honeywell şi General Electric vor asigura circa 235.000 de locuri de muncă în SUA, spune administraţia de la Washington.
Cotidianele din China au publicat imaginile înfăţişând-ul pe Hu Jintao alături de omologul american ca dovezi ale faptului că Beijingul şi Washingtonul, care are un deficit comercial de 270 de miliarde de dolari în relaţia cu China, se află acum pe picior de egalitate.
Şi presa americană insistă asupra simbolisticii primirii lui Hu la Washington, remarcând eforturile SUA de a mangaia orgoliile Beijingului. Fiica cea mică a preşedintelui SUA a vorbit în chineza cu liderul de la Beijing. Adjunctul consilierului pentru securitate al preşedintelui Obama a subliniat ca faptul ca Sasha Obama studiază chineza ilustrează dorinţa americanilor de a înţelege mai bine şi de a fi mai prezenţi în China.
Bloggerii chienzi critică însă decizia Americii de a-l primi pe Hu ca pe un „Dumnezeu al prosperităţii”. Preşedintele Obama a pregătit atent acest moment, chiar şi „uitând” să-l întâlnească pe Dalai Lama, atunci cand liderul spiritual tibetan s-a aflat la Washington.
„The Economist” insistă asupra comparaţiei făcute de administraţia democrată între competiţia economică actuală cu China si cea avută cu URSS în anii ’60, pentru cucerirea spaţiului cosmic. „Un nou moment Sputnik ar putea modifica percepţia americanilor. Dar în anii ’60 americanii erau siguri că sistemul lor putea produce bunuri. Acum ei sunt perplecşi în faţa succesului modelului cinezesc şi au opinii diferite despre cum, dacă este posibil, să-şi refacă propria economie”, scrie „The Economist”.
Dincolo de aspectele economice, securitatea în regiunea Asia-Pacific a fost o temă centrala a vizitei lui Hu Jintao, tratată într-un cadru foarte restrâns la Casa Albă, doar în prezenţa a câte unui consilier prezidenţial şi a Secretarului de Stat Hillary Clinton. Declaraţia liderului comunist potrivit căreia China vede aspectul stabilizator al prezenţei militare SUA în regiune nu reflectă realitatea. Recent, şeful Pentagonului, Robert Gates, a efectuat o vizită în China, vorbind în prealabil despre această ţară ca ameninţare militară şi despre dezvoltarea rapida a capabilităţilor sale militare. Cu toate acestea, cheltuielile militare de 80 de miliarde de dolari ale Chinei reprezintă doar o fracţiune din cele 725 de miliarde de dolari cheltuite de SUA sub administraţia Obama.
