Serviciile Secrete, rol în combaterea corupției. Nicușor Dan, cele mai importante declarații

Președintele a prezentat noua strategia națională de apărare.

Președintele Nicușor Dan spune că ,,ordinea internațională este pusă în discuție. Războiul din Ucraina este un exemplu. Vedem o creștere a tensiunilor militare. Vedem o tendință de grupare a statelor guvernate autoritar și o diminuare a capacității organismelor internaționale de a păstra ordinea internațională bazată pe reguli”.

Nicușor Dan anunță că ,,pe de o parte acțiunile statului român trebuie să fie în sensul apărării și confirmării unei identități, să apere interesele României, pe de alta parte, să păstreze angajamentele și toate parteneriatele internaționale”.

Administrația publică, vulnerabilitate

Șeful statul spune că strategia de apărare va insista pe câteva chestiuni interne care reprezintă vulnerabilități. ,,Administrația publică are niște probleme, a fost unul dintre șocurile mele că administrația nu lucrează cu date. Deciziile nu sunt bazate pe date, spune președintele. Nu vedem un apetit de colaborare, fiecare își vede de micuța sa misiune teritorială, nu e o apetență a oamenilor de a inova, ci au o atitudine defensivă. Administrația băltește într-o rutină din care nu știe să iasă.”

O altă vulnerabilitate indicată de președinte este corupția. ,,Am insistat ca ea sa fie clar delimitată în strategia națională de apărare. E greu să vrei să aperi un stat corupt.”

SRI, implicat din nou în combaterea corupției, anunță Nicușor Dan

Evaziunea fiscală este prezentată în document drept o problemă care ține de securitatea națională. La fel energia și capacitatea statului de a o produce. Serviciile de informații obțin din nou un rol în combaterea corupției.

,,În ceea ce privește administrația, trebuie să inversăm ceea ce am spus negativ, să ajungem să avem o administrație care lucrează cu date și care are date care rămân aceleași o săptămână mai târziu. Iar în ceea ce privește fenomentul corupției, am menționat expres trei lucruri. O abordare integrată. În sensul de colaborare între toate instituțiile cu atribuții. Al doilea, implicarea serviciilor de informații în culegerea de date cu privire la acest fenoment și doar atât. Fără implicarea în etapa de cercetare penală și în procesul de justiție.”

Președintele va prezenta strategia națională de apărare în Parlament pe 26 noiembrie, după ce va fi aprobată pe 24 noiembrie în CSAT.

Reforma pensiilor speciale se extinde

Președintele Nicușor Dan a anunțat și că reforma pensiilor speciale va continua și cu celelalte categorii, după magistrați.

,,Există o îngrijorare în rândul cadrelor militare și a oamenilor din MAI și servicii că ce s-a întâmplat cu pensiile magistraților se va întâmpla și în aceste zone. Da, este o discuție care va începe la un moment dat”, a menționat președintele.

Nicușor Dan a dat asigurări că cei care îndeplinesc condițiile de pensionare la momentul respectiv vor beneficia de legea veche.

Întrebări adresate președintelui Nicușor Dan

• DC News: Aș vrea să vă întreb ce încredere mai poate avea populația în CSM, când instutuția promovează o plângere penală față de o opinie exprimată? Considerați necesar pe viitor organizarea unui referendum pentru desființarea completă a pensiilor speciale?

La a doua întrebare am răspuns. Un referendum este un instrument pe care îl folosești când societate are opinii divergente. Societatea, clasa politică și magistrații sunt de acord că nu este normal ca pensia să fie cât salariul. Nu este necesar un referendul.

Nu a fost cel mai echilibrat gest gestul CSM-ului de a face o plângere penală față de un om politic care a avut o opinie politică. Acum, în sprijinul CSM-ului, ca să ducem nuanțele și echilibrul până la capăt, este un fenomen CSM-ul. Este reprezentat de sau este compus din niște magistrați care reprezintă alți 5 – 6.000 de magistrați și de mult timp și în special de câteva luni, există o presiune socială la adresa magistraților. Orice e rău în țara asta se întâmplă pentriu că ei au niște pensii prea mari. Într-una din conferințele anterioare am spus că o să sun doi magistrați care s-au hotărât să se pensioneze brusc, tocmai din cauză că urma să fie modificată această lege. Am făcut exercițiul ăsta, am vorbit cu o doamnă judecător care mi-a spus: „Eu am încercat să îmi fac meseria, m-am dus la toate cursurile de pregătire la care am putut să mă duc să fac, să fiu competentă profesional, să rezolv problemele pe care am să le rezolv. Acum mi-e rușine să spun public că sunt judecător, ba chiar mi-e frică să spun public că sunt judecător”. Asta nu e normal. Deci CSM-ul a avut o măsură disproporționată, dar a avut-o la presiunea unor oameni care simt că asupra lor e o presiune socială care este în mare parte nejustificată.

• România TV: Ați introdus corupția în această strategie națională de apărare. Vedem că în ultimele dosare ale procurorilor anticorupție apar mai multe nume de la nivelul Guvernului: Radu Miruță, Ionuț Moșteanu și Ilie Bolojan, care s-ar fi întâlnit cu un om de afaceri arestat preventiv, în biroul de la Palatul Victoria. Cum vedeți dvs. aceste lucuri? Trebuie făcute anumite modificări la nivelul conducerii Guvernului?

Ceea ce știam cu toții este că există corupție, că există oameni care sunt gata să dea șpagă ca să primească sau să facă în fel de fel de lucruri ca să câștige necuvenit niște bani de la societate. Vestea bună este că reprezentanții statului au reacționat corect în această circumstanță. Problemele cu corupția sunt altele, cele pe care le-am menționat că procesele durează prea mult, că parchetele sunt ineficiente pe ramuri întregi de corupție, acolo sunt probleme.

Jurnalist: Nu considerați o problemă că domnul Bolojan ar fi primit bani ca să se întâlnească cu acel om de afaceri în biroul de la Palatul Victoria?

Eu nu știu să fi primit. În orice caz, nu a existat vreo decizie administrativă care să fie în favoarea unui corp în acest caz. Ăsta este lucrul care contează.

• Digi24: Există flexibilitate privind cuantumul și tranziția în cazul pensiilor speciale ale magistraților?

Vestea bună e că discuția de ieri cu liderii coaliției a durat doar o oră și jumătate. Alteori a durat câteva ore. Eu sunt un mediator, nu pot să vă spun exact ce am discutat. Însă pot să spun că există din toate părțile înțelegerea că această chestiune trebuie închisă, dacă se poate întâmpla în noimebrie, cu atât mai bine. Eu nu am spus să fie 75% din salariu net, eu am spus că trebuie să existe altă perioadă de tranziție.

• Hotnews: Strategia națională de apărare. În niciunul despre aceste 200 de puncte nu se discută despre disparitatea socială. Nu considerați sărăcia o amenințare la adresa securității naționale?

Vom reflecta. Este absolut pertinent ce spuneți

• Veți reflecta cu privire la sărăcia ca pericol la adresa sigutanței naționale de acum înainte?

Vom reflecta în cuprinsul acestor 12 zile la sugestia, întrebarea pe care ati spus-o.

• Credeți că este o amenințare?

Eu cred că este.

• Pro TV: Cum vă veți asigura că serviciile nu devin un instrument politic?

Cuvântul corupție era și în strategia anterioară, cumva în niște paragrafe. Am ținut să fie capitol separat. Serviciile de informații funcționează după niște planuri. Alocarea de resurse este proporțională cu ceea ce doresc instituțiile statului. Corupția în activitatea lor e la și altele. În momentul în care corupția e bine definită în modul lor de acțiune și în alocarea de resurse, ea va ocupa un loc mai important.

• TVR: În perspectiva întâlnirii pe care o veți avea astăzi cu Coaliția și cu reprezentanții magistraților. Înalta Curte a transmis, a făcut public un acord pentru Justiție și stabilitate instituțională pe care vrea să vi-l propună la întâlnirea de astăzi. Este vorba despre un acord care ar angaja puterile, instituțiile fundamentale ale statului pentru independența și stabilitatea sistemului de jutsiție. Sunt câteva propuneri ale Înaltei Curți: e vorba de un cod de conduită pe care să și-l asume instituțiile statului astfel încât justiția să nu mai fie atacată, principiul consultării pentru orice măsură legislativă care ar afecta funcționarea sistemului de justiție și chiar măsuri de fidelizare și compensatorii, deci mai mușți bani pentru magistrații aflați în activitate. Considerați că este nevoie de un astfel de acord sau principiile  din constituție privind atribuțiile și cooperarea instituțiilor statului sunt suficiente? Cum vi se par aceste propuneri, dacă nu cumva ele interferează cu atribuțiile puterii legislative și executive din Constituție?

M-am văzut și eu beștelit de câțiva domni magistrați, fără să am nicio vină. Cred că ar fi util ca pe acest subiect sensibil și unii, și alții să fie mai ponderați. Pe conținut, o să vedem. Orice formă de propunere printr-un dialog e binevenită.

• Epoch Times: A fost luată China în considerare în strategia de apărare?

Această strategie este un document cumva generic. Când vorbește de spionaj, vorbește de oricine ne-ar putea spiona, nu trebuie să individualizăm. Chiar dacă cuvântul China nu apare foarte des, el răzbate în multe. Când vorbim de lanțuri de resurse critice, e evident că e vorba și de China. China este un actor important în lume, în special pe zona economică și interacțiunile României trebuie să țină cont de interesul național. Nu putem rupe intempestiv relațiile economice cu China.

• Aveți idee dacă avem spioni ruși în servicii, în instituții, în Parlament?

Suntem într-un alt context decât cel pe care îl zugrăviți dvs. Instituțiile noastre au problemele lor, dar în linii mari ele apără interesul național. Pe partea operativă, există servicii de informații, interferențe între activitatea de informații și cea diplomatică, spionaj și contraspionaj. În linii mari, instituțiile statului apără interesele statului.

• RRA: Cum va arăta lupta împotriva corupției? Ați avansat cu discuțiile privind șefii serviciilor?

Nu a fost o preocupare a mea de la ultima conferință până azi, dar rămâne ca preocupare numirea șefilor serviciilor. Lupta împotriva corupției va însemna eficientizarea parchetelor, durata unui proces, dacă mai e necesară sau nu camera preliminară. Acestea țin de legislație. Cât despre servicii, România acum nu are un tablou exhaustiv al fenomenului corupției. E nevoie ca serviciile să aloce mai multe resurse.

• Cotidianul: Care e riscul ca Primăria Generală să ajungă la un candidat din partea partidelor considerate extremiste?

Bucureștiul mă interesează. Mă uit pe sondaje. E un exercițiu democratic și ar fi fost bine să fie în două tururi. Până la urmă, în acest context, avem un exercițiu democratic și bucureștenii vor decide. Îmi doresc să fie cineva care să pună ordine în bani, în urbanism.

• Cotidianul: Ați fi putut evita să faceți fotografia cu Cătălin Drulă?

Am făcut multe poze. Un parlamentar din București mi-a făcut o vizită și am făcut o poză.

• Gândul: Ați menționat în campania electorală că banii care rămân îi veți dona către cauze civice. Ce s-a întâmplat cu acei bani? Ați făcut vreun demers în acest sens?

Banii au venit acum vreo 2 sau 3 zile, ca să ne localizăm în spațiu și timp. În linii mari, eu am cheltuit în cele două tururi 61 de milioane de lei, din care 58,5 de milioane au fost împrumutați și 2,5 milioane donați. Dacă AEP mi-ar fi restituit toți banii pe care i-am cheltuit, aș fi rămas cu 2,5 milioane și s-ar fi pus problema ce fac cu ei. AEP mi-a restituit 60 de milioane, deci cu aproximativ un milion mai puțin. După ce voi plăti cele 58,5 de milioane – împrumutul – voi rămâne cu 1,5 milioane. Restul de un milion pe care nu mi l-a dat înapoi AEP, o să contestăm și va fi un proces care va dura cam 2 ani. Mențin ideea de a-i da către organizații civice, nu sociale. Eu cred că nu se dau suficienți bani pentru zona civică, oameni care constrâng autoritățile să respecte legea. Eu cred că acolo trebuie dați banii. N-aș vrea să aleg eu o astfel de cauză, ci să facem un concurs. O să mai dureze.

• Mediafax: Cum comentați situația cu Lukoil? Ați vorbit cu guvernul despre o eventuală preluare?

E un grup de lucru la nivelul guvernului, de care sunt informat. Lukoil are în România o rafinărie și vreo 100 de benzinării. Ponderea benzinăriilor Lukoil în România nu este relevantă, importantă este rafinăria. În acest moment ea este închisă pentru mentenanță. Ar urma să fie redeschisă în câteva săptămâni. Faptul că ea este închisă nu afectează fluxul. Pe termen mediu și lung, dacă ea nu ar mai rafina, ne-ar obliga să importăm mai mult, asta este problema. Pe de o parte nu există riscul ca ea să fie preluată de o firmă paravan a Rusiei, pentru că avem o comisie care evaluează toate vânzările de companii care au un interes strategic. Acest risc nu există. Bineînțeles că există un interes ca ea să fie preluată. Nimic nu ne obligă ca să ne grăbim cu procesul acesta. Există și varianta ca pe o perioadă limitată ea să fie preluată de statul român.

• Antena 3 CNN: Ce ne așteaptă anul viitor? Vor mai exista creșteri de taxe?

Am discutat puțin ieri despre subiectul acesta. O să înceapă o discuție pe bugetul 2026. Ministrul de Finanțe este pregătit să spună decidenților politici pe unde suntem dacă nu facem nimic și ei să decidă de unde să mai tăiem. Nu există în acest moment – dincolo de ce s-a anunțat – reduceri de salarizări în sectorul public, taxe și taxele care au fost deja aprobate prin acte normative, nu există intenția altor măsuri care să afecteze populația.

Jurnalist: Adică nu vor exista creșteri de taxe? Sau doar reașezări?

ND: Sunt acele creșteri de taxe deja anunțate, de exemplu mărirea taxei pe proprietate de la 1 ianuarie 2026. Dar actul normativ a fost dat în august 2025. În afară de ce s-a dat deja, nu există intenție pentru altceva.

Jurnalist: Nici pentru HoReCa?

ND: Aici este o discuție. Nu cunosc stadiul ei.

Jurnalist: Cum vedeți propunerea USR pentru funcția de Avocat al Poporului?

ND: E o doamnă pe care nu o cunoșteam. Am solicitat referințe. Am primit referințe pozitive despre domnia sa. Mi se pare în regulă. Eu cred că această instituție a statului român trebuie să își respecte numele, al poporului. Pentru că ce am văzut, din păcate, la doamna Renate Weber… nu prea a fost al poporului.

• Euronews: În elaborarea strategiei naționale de apărare, a fost luat în calcul scenariul în care Dunărea ar deveni o graniță comună cu Rusia? Dacă da, cum ar gestiona România un astfel de scenariu negru?

Sunt mai multe răspunsuri la întrebarea asta. De asta insistăm pe Ucraina. De asta România încearcă, în limiota posibilităților ei, să ajute Ucraina. Evident că este mai bine să fii vecin cu Ucraina, decât să fii vecin cu Rusia, un stat care nu respectă ordinea internațională și care prin agresiunea sa a dezechilibrat toată pacea și prosperitatea care a venit după al doilea Război Mondial. Este o eventualitate pe care nu o dorim în niciun fel.

Jurnalist: Legat de posibile negocieri de pace în Ucraina. Care ar fi perspectivele la ora actuală din discuțiile pe care le-ați avut și cu ceilalți lideri europeni?

ND: Am spun din august că Rusia nu dorește pacea. Privit foarte de sus și fără să ținem seama de pierderile uriașe din toată această perioadă, suntem ceva mai bine decât eram în august. În sensul că economia rusă este mai rău decât era în august. Aceste sancțiuni, inclusiv cele americane legate de Lukoil, produc efecte. Economia Rusiei slăbește.

• France Press: Vă așteptați la o intensificare a acțiunilor hibride ale Rusiei. Care ar fi principalele amenințări în această privință pentru România?

Încercări pe zona de cyber, asta tot vedem. Și o rafinare a procesului de manipulare/dezinformare. Pe zona de manipulare/dezinformare este chiar un război.

Jurnalist: Considerați că România este mai pregătită acum decât în urmă cu un an?

ND:Este categoric mai pregătită, dar mai avem foarte mult… Noi trebuie să fim capabili ca o știre falsă să nu stea mai mult de 15 minute pe online. Noi nu facem asta.

Jurnalist: Și ce ar trebuie să afcem ca să se întâmple?

NS: Să dezvoltăm tehnologia și colaborarea instituțiilor astfel încât să putem face asta.

Jurnalist: Legat de retragerea trupelor americane, România este acum în discuții cu alte state pentru a suplini lipsa acestor militari?

ND: Da. Discuțiile astea nu au început când a fost anunțul americam, ele sunt mai vechi.

• G4Media: Ați spus că presiunea societății la adresa magistaților este nejustificată. Cum ar trebui să privească societatea valul de eliberări ale marilor corupți, cu prejudicii de sute de milioane de euro, pe care ICCJ le dispune în ultima perioadă? Cum comentați asta?

Este un semnal foarte prost pentru societate. Despre asta este și strategia națională de apărare, despre asta este și încrederea cetățenilor în statul român, despre sentimentul de justiție socială care este grav afectat de aceste măsuri. Ceea ce eu n-am văzut, și este cumva și vina mea, este de a explica oamenilor cât din această decizie revine CCR, Parlamentului și instanței de judecată. Eu nu am văzut analiza asta în spațiul public.

Jurnalist: V-ați poziționat mai degrabă de partea magistraților în această dezbatere. Nu considerați că și magistrații au contribuit la creșterea acestei tensiuni, prin autovictimizare, prin faptul că astăzi au emis această solicitare de semnare a unui acord care conține inclusiv solicitări de noi bani, de plăți compensatorii. În calitatea de mediator nu ați considerat necesar să participați la nicio ședință CSM. Când veți face acest lucru?

ND: Nu cred că m-am poziționat de partea magistraților, am spus că nu e normal să iasă la pensie la 48 de ani. Am introdus niște nuanțe, nu e un meci, un e un concurs de like-uri, este a rezolva o problemă socială. Trebuie să acționăm cu responsabilitate. Calitatea actului de justiție din România următorilor ani este mult mai importantă decât 70-75%. Nu e vorba doar de sentimentul de dreptate în societate. E vorba de insolvență, evaziune etc. (…) Fără discuție, toată lumea a greșit în dezbaterea publică cu privire la magistrați. Au fost poziții nepotrivite și într-o parte și în alta. Totul este să fim calmi și să găsim justul echilibru între necesitățile și divergențele din societate. Nu am participat la ședințele CSM. Eu abia aștept să terminăm discuția asta, ca să începem discuția serioasă despre sistemul de justiție. Din păcate, această discuție despre pensii acoperă discuția – în opinia mea, mult mai serioasă – despre sistemul de justiție.