Imaginile surprinse de Antena 3 în discuţia lui Traian Băsescu cu parlamentarii m-au întors pe dos! Cu o zi, două înainte, chiar mă gândeam că ar trebui să ne concentrăm pe acordul convenit cu FMI. Bun, rău, este o cale de salvare. E drept, asumată ca o sticlă de whisky sau ca o traversare a străzii. Parcă Traian Băsescu ar fi decis cu aerul, ia mai dă-i în mă-sa că nu se pricep!
Halucinant, o zi mai târziu, acelaşi om care şi-a asumat o decizie istorică (şi dramatică pentru o mare parte dintre români) spunea cu nonşalanţă, dacă nu sunteţi de acord, putem chema reprezentanţii Fondului să renegociem. Parcă am fi o ţară de nebuni sau de oameni beţi! Ne luăm de gât pentru o variantă decisă de un amator în materie de economie (Traian Băsescu) şi pe urmă ne sucim. Populaţia isterizată de felul în care a fost luată o hotărâre în numele ei află că se poate şi altfel. Ce dacă România se ridică la acelaşi grad de ridicol ca şi preşedintele!
Să revenim la întâlnirea de luni la prânz. Imaginile surprinse pe furiş de Antena 3 ne arată o adunătură de parlamentari muţi, îngheţaţi, ascultând muştruluiala unui vechil de moşie. Toate soluţiile şi toate proiectele de mahala ţopăiau pe scoarţa sa bine înghesuită sub chelie. De la Pampers la făcut copii, de la prezenţa PDL la televiziunile de ştiri la felul de a trăi al ţăranilor, de la posturile super-plătite din deconcentrate la câştigarea alegerilor din 2012. Toate rostite cu delirul unui om beat de putere care socotea majoritatea parlamentară obligată să asculte şi să joace rolul unui cârd de găini încremenite de frică.
Parlamentul României s-a compromis luni seară mai tare ca niciodată. Nimeni nu s-a ridicat în picioare să-i spună, du-te, domnule, şi te culcă! Nu veni aici să ne vrăjeşti după ce-ai hotărât singur sau cu secretara! Nici unul din arcul guvernamental n-a zis nici pâs. Doar Radu F. Alexandru a vrut să joace rolul curajosului slugarnic, cerând reanalizarea interdicţiei de a turui pe la televiziuni în apărarea guvernului.
Marţi la prânz, Traian Băsescu s-a întâlnit iar cu sindicatele şi cu partidele umile. A făcut-o să mai obţină un fel de sprijin post-factum pentru o decizie luată de capul lui. Şi pentru a-l lovi în locul cel mai dureros pe sindicalistul Marica. De ce? Pentru că acesta a fost primul din afara partidelor politice care a realizat comportamentul preşedintelui Pampers şi a repus pe tapet suspendarea lui Traian Băsescu.
Ca dihorul, animalul politic de mare cruzime a sărit să-l muşte dintre picioare. Şi pentru că întâlnirea de marţi a fost şi mai înţesată de prostii şi incoerenţe, preşedintele Pampers a ieşit şi marţi seară cu o declaraţie. Adică să ne spună că a făcut „românilor o ofertă corectă”!
Un om cu grave carenţe de comportament democratic, unul care reduce România disperată la problema pamperşilor, n-are cum face o ofertă onorabilă. În ţara lui Mihai Viteazul, preşedintele Pampers nu poate promova decât o viaţă de tavernă.
