Preţul crizei şi al FMI: lecţiile Ungariei şi Letoniei

Împrumutate şi ele de FMI şi UE, Ungaria şi Letonia au recurs la măsuri de austeritate cu un an mai devreme decât România. În Letonia, salariile bugetarilor au scăzut cu 20%, iar în Ungaria TVA a crescut cu 5%. Guvernanţii ungari au pierdut alegerile care au urmat, iar cei letoni vor plăti în cadrul scrutinului din octombrie 2010.

Preţul crizei şi al FMI: lecţiile Ungariei şi Letoniei

Împrumutate şi ele de FMI şi UE, Ungaria şi Letonia au recurs la măsuri de austeritate cu un an mai devreme decât România. În Letonia, salariile bugetarilor au scăzut cu 20%, iar în Ungaria TVA a crescut cu 5%. Guvernanţii ungari au pierdut alegerile care au urmat, iar cei letoni vor plăti în cadrul scrutinului din octombrie 2010.

Guvernul Letoniei a recurs la măsuri severe de austeritate încă din iunie 2009, după ce ţara a primit un împrumut de 7,5 miliarde de euro de la FMI şi Comisia Europeană. Măsurile au fost luate de un guvern minoritar, condus de Valdis Dombrovskis, fost ministru de Finanţe.

Pensiile au fost putetrnic lovite în Letonia, fiind reduse cu 10%. Salariile bugetarilor au fost reduse cu 20%. Alocaţiile pentru copii au fost reduse cu 10%. Ministrul de Finanţe a încercat să impună o reducere a pensiilor cu 30%, însă măsura a fost contestată cu succes în justiţie. Comparativ cu 2008, anul de dinaintea crizei, salariile bugetarilor au scăzut cu 25%. Rata şomajului este de peste 20%, cea mai mare din UE.

Preţul politic al austerităţii urmează să fie plătit în alegerile programate în octobrie 2010, însă partidul Noua Eră, din care fac parte premierul şi ministrul de Finanţe, nu are mult de pierdut, fiind o formaţiune clasată până acum cel mult pe a treia poziţie în alegeri.

Ungaria: socialiştii au plătit cu capul

Guvernul socialist de la Budapesta a recurs, în octombrie 2009, la un împrumut din partea FMI şi UE în valoare de 25,1 miliarde de dolari. Măsurile de austeritate au constat, în primul rând, în majorarea TVA de la 20 la 25%. TVA pentru alimentele de bază a fost stabilit la 18%. Au fost îngheţate salariile bugetarilor şi a fost eliminată a 13-a pensie. Vârsta minimă de pensionare va creşte de la 62 la 65 de ani începând din 2012, plata concediilor medicale a fost redusă cu 10%, iar ajutoarele pentru plata întreţinerii au fost eliminate. A fost luată în calcul o majorare a accizelor cu 5-6%.

Măsurile au fost luate de un guvern de tehnocraţi susţinut de socialişti. Şansele acestora în alegerile care au vut loc în aprilie erau reduse, în special din cauza scandalurilor politice declanşate de fostul premier Ferenc Gyurcsany, astfel încât cursa electorală era pierdută înainte de impunerea măsurilor de austeritate. Acestea au contribuit totuşi la victoria istorică a conservatorilor lui Victor Orban, care au obţinut majoritatea necesară chiar şi modificării constituţiei.

Bulgaria continuă să investească

Bulgaria nu a recurs la un împrumut FMI, însă a apelat la monitorizare din partea Fondului. Premierul bulgar a anunţat, ieri, că va reduce cu 20% cheltuielile în administraţie, dar că nu va majora cota TVA de 20%. Guvernul va continua să investească în construirea a trei autostrăzi, pentru extinderea metroului din Sofia şi pentru construcţia podului Vidin-Calafat.

2009 a fost un an electoral în Bulgaria, iar măsurile de austeritate au avut o tentă populistă. Guvernanţii socialişti, care au pierdut alegerile, au hotărât să reducă salariile miniştrilor cu 15%, să limiteze cheltuielile pentru deplasările demnitarilor, pentru facturile lor telefonice, achiziţionarea de automobile noi sau aparate de aer condiţionat. În schimb, socialiştii au dat undă verde majorării pensiilor cu 9%. 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.