În urma dezvăluirii de ieri a ziarului Cotidianul despre decizia senatorilor de a impune prin vot ca primarii, președinții de consilii județene și consilierii condamnați cu suspendare pentru fapte de corupție să își păstreze funcțiile și valului de proteste generat de indignarea față de tupeul parlamentarilor, astăzi președintele Klaus Iohannis a anunțat că a sesizat Curtea Constituţională cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.
Despre jocul parlamentar extrem de perfid prin care s-a obţinut protejarea aleşilor locali condamnaţi cu suspendare și cine sunt cei care i-au apărat pe aleșii locali penali puteți citi aici.
Șeful statului a argumentat că actul normativ contravine Legii fundamentale, jurisprudenţei CCR, dar şi principiilor statului de drept.
„Noua opţiune a legiuitorului este conjuncturală, nu ia în considerare un interes social real şi vine în contradicţie cu valorile sociale ocrotite prin lege. În opinia noastră, a permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penală şi cu privire la care instanţa a considerat că prezintă un pericol social să continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natură să asigure exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice în coordonatele statului de drept”, se arată în sesizarea înaintată CCR.
„Diminuarea prin lege a standardelor de integritate şi de luptă împotriva corupţiei, în sensul că încetarea mandatului de ales local intervine doar în cazul condamnării definitive pentru infracţiunile de dare şi luare de mită, iar nu şi în cazul altor fapte de corupţie prevăzute în Codul penal şi în alte legi speciale, este de natură să afecteze un element constitutiv al statului de drept, precum şi angajamentele internaţionale asumate de România. Se încalcă, în consecinţă art. 11 coroborat cu art. 1 alin. (3) din Constituţie”, se mai menţioneză în sesizare.
Intervenția legislativă asupra art.9 lit. f) și art. 15 lit. e) din legea dedusă controlului de constituționalitate conduce la interpretarea că se permite continuarea exercitării mandatului de consilier local, consilier județean, primar și președinte al consiliului județean de către o persoană condamnată penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei (art. unic pct.1 și 2 din lege). Considerăm că fie completarea realizată nu poate fi interpretată decât în sensul jurisprudenței constante a Curții Constituționale ce nu face distincție în funcție de modalitățile de individualizare judiciară a pedepsei, ci menționează doar faptul că pedeapsa privativă de libertate trebuie executată (în formele prevăzute de legislația penală în vigoare), fie intenția legiuitorului a primit o redactare defectuoasă, ipoteză în care aceasta nu respectă nici cerințele de claritate și previzibilitate a legii, așa cum rezultă acestea din art. 1 alin. (5) din Constituție și au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale, și nici exigențele principiului egalității, aşa cum rezultă acesta din art.16 din Constituție. Astfel, pierderea mandatului de către alesul local ce este condamnat prin „hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare”, presupune că instanța judecătorească a stabilit în mod definitiv vinovăția condamnatului și a aplicat o pedeapsă privativă de libertate. Odată aplicată pedeapsa, ea urmează a fi executată în condițiile prevăzute de Codul penal și individualizate în fiecare caz în parte de instanța de judecată. Prin urmare toate pedepsele privative de libertate aplicate de instanțe sunt „cu executare”, chiar dacă executarea poate fi realizată, în concret, în penitenciar sau prin una din modalitățile prevăzute în Capitolul V privind individualizarea executării pedepsei din Codul penal. Prin urmare, fie prevederile art. 9 lit. f) și ale art. 15 lit. e) din legea dedusă controlului de constituționalitate trebuie interpretate în sensul celor deja statuate de Curtea Constituțională, fie ele nu se corelează cu prevederile legale în vigoare referitoare la aplicarea pedepselor privative de libertate şi modul lor de executare, generând astfel, incertitudine juridică și contravenind art. 1 alin. (5) din Constituție. (a se vedea și deciziile Curții Constituționale nr. 1/2012, nr. 494/2012, nr. 1/2014).
Până la publicarea de către noi a stenogramei rușinii, al cărei conținut a stârnit un val uriaș de proteste, inclusiv pe Facebook, nu era foarte sigur că cineva ar mai putea salva rușinea și să depună sesizare la CCR. Aceasta și pentru că, deși anunțaseră în plen că se opun modificării Legii 393, liberalii nu au rostit vreun cuvânt despre vreo intenție de a sesiza neconstituționalitatea aberației. Termenul stabilit de Biroul Permanent pentru depunerea sesizării fusese depășit, iar legea trimisă în mare grabă spre promulgare.
Mai mult, au apărut și cazuri de primari condamnați cu suspendare care au început să tragă de timp, în speranța intrării în vigoare, până la finalizarea procedurilor, a cadoului din partea senatorilor. Ca un exemplu de ultim moment, Judecătoria Piatra Neamţ a invalidat mandatul de primar al orașului Roznov obţinut în urma alegerilor de social-democratul Ionel Ciubotaru. Acesta însă a declarat că va depune imediat o contestaţie care urmează să fie judecată de Tribunalul Neamţ. Ciubotaru suferise, în 2015, o condamnare la închisoare cu suspendare şi interzicerea unor drepturi pe o perioadă de 6 luni, ca urmare a unui conflict de interese. Primarul ales susține că interzicerea dreptului de a fi ales a expirat şi că poate ocupa funcţia.
