PSD, stângaaa-mprejur!

În PSD mai există azi ­social-democrați? Sau rămân inodori și incolori ideologic? Partidul a deviat de la linia sa social-democrată. Și-a schimbat în 2017 punctele de reper. Mai avem un caz – PD, care a devenit dintr-un partid de stânga un partid popular, care s-a înscris în PPE – a fost în 2005. Acolo a durat o noapte, în cazul PSD, chinurile transformării țin de câteva luni.

PSD face parte din Internaționala socialistă – din vremea premieratului lui Adrian Nastase. S-a întâmplat după ce PDSR (numele de atunci al partidului) a înghițit partidul lui Sergiu Cunescu. Atunci, PSD a ieșit din ambiguitățile ideologice conferite de FSN și rădăcinile sale pretins revoluționare. Patronul partidului, Ion Iliescu, s-a declarat social-democrat. În fața dezastrului că URSS, care dispăruse, PSD a împrumutat ad-hoc o față occidentală, în contextul în care Bucureștiul se angajase deja spre NATO și UE. PSD voia să fie un partid modern cu scopul de a fi acceptat internațional, dar și pentru a ieși din izolare. Asta, în condițiile în care baza sa socială nu se schimbase după alegerile din 1990. A fost o mișcare numai la nivelul vârfurilor partidului.

A fost o decizie programată de a muta partidul mai spre centrul spectrului politic. Sărăcimea rămânea ­sărăcime, votanții PSD, ­aceiași. Ei se recrutau în ­continuare din lumea rurală, din periferiile urbane, din muncitorime, bătrâni, din categoriile insuficient calificate, cu venituri mici și nivel de educație sub medie. Oficial, PSD a rămas la vechiul discurs din anii ‘90 din motive simple – aducea voturi.

Care este situația astăzi? PSD nu mai pare interesat de apartenența noastră la UE și NATO. Privește spre Rusia, dar și spre Ungaria și Polonia, spre Turcia. Amintesc că linia proeuropeană imprimată de Năstase a fost păstrată de următorii lideri, Geoană și Ponta. PSD a devenit în 2017 un partid eurosceptic? Întreb, pentru că liderii lui de azi sunt vădit nemulțumiți de valorile promovate de Bruxelles – valori la care totuși România a achiesat ferm în 2007. Din partidul de acum 15 ani (social-democrat cu pretenții europene, modern) nu a mai rămas azi mare lucru. PSD a devenit pas cu pas un partid populist sub mâna autoritaristă a lui Dragnea, pe măsură ce nivelul de educație al liderilor PSD a scăzut vizibil. Au ajuns la vârf oameni fără pregătire, figuranți politici, fără viziune, semidocți, inși fără anvergura politică necesară pentru a conduce o țară europeană în secolul XXI.

Partidul la nivel de lideri și la nivel mediu s-a provincializat și periferizat vizibil. PSD se metamorfozează cameleonic, din mers. Își schimbă profilul. Încearcă să fie un un catch-all-party, păstrând totuși (în lipsa altui furnizor sigur de voturi) baza electorală veche. Cum pungile de sărăcie sunt departe de a fi lichidate (nici nu există interes la PSD, e clar din ce rațiuni). Acest strat pauper numeros este patronat de un strat infim numericește de inși foarte, foarte bogați, care au acumulat averi în afaceri cu statul în anii când PSD a fost la guvernare. Atenție – grație voturilor sărăcimii. Aceasta a fost spoliată, bunurile publice supuse unui rapt constant.

Rămâne chestiunea – cine ocupă de acum încolo locul ideologic părăsit de PSD? Sunt mai multe scenarii.

1. Un puci intern răstoarnă actuala conducere și noii lideri duc PSD pe linia social-democrată, proeuropeană din anii 2000.
2. PSD se sparge (cu sau fără un congres) și apare pe lângă PSD-ul de azi, populist, un partid de social-democrat.
3. Stângiștii care rătăcesc prin diverse medii (universități, FB, cafenele, redacții) se vor coaliza pentru a organiza un partid?

Este de văzut. Urmăresc fenomenul cu interes.