Quo vadis, Polonia?

Crucificată din nou la Katyn, Polonia nu duce lipsă de personalităţi de valoare. Politicieni absolvenţi de Oxford şi economişti cu stagii la marile bănci occidentale sunt pregătiţi pentru a prelua preşedinţia şi conducerea băncii centrale. Potenţialii succesori sunt priviţi chiar cu mai multă încredere de către investitori.Preşedintele interimar al Poloniei, Bronislaw Komorowski, are la dispoziţie […]

Quo vadis, Polonia?

Crucificată din nou la Katyn, Polonia nu duce lipsă de personalităţi de valoare. Politicieni absolvenţi de Oxford şi economişti cu stagii la marile bănci occidentale sunt pregătiţi pentru a prelua preşedinţia şi conducerea băncii centrale. Potenţialii succesori sunt priviţi chiar cu mai multă încredere de către investitori.Preşedintele interimar al Poloniei, Bronislaw Komorowski, are la dispoziţie […]

Crucificată din nou la Katyn, Polonia nu duce lipsă de personalităţi de valoare. Politicieni absolvenţi de Oxford şi economişti cu stagii la marile bănci occidentale sunt pregătiţi pentru a prelua preşedinţia şi conducerea băncii centrale. Potenţialii succesori sunt priviţi chiar cu mai multă încredere de către investitori.Preşedintele interimar al Poloniei, Bronislaw Komorowski, are la dispoziţie 14 zile pentru a anunţa organizarea prezidenţialelor. Alegerile vor avea loc după o campanie de două luni. Komorowski, preşedintele Seimului, este şi candidatul Platformei Civice, partidul de guvernământ.

Accidentul aviatic de la Smolensk l-a lăsat pe Komorowski fără rivali în competiţia electorală. În Rusia şi-au pierdut viaţa şi Lech Kacyznski, şi candidatul stângii poloneze, Jerzy Szmajdzinski. Majoritatea analiştilor îl consideră favorit pe Komorowski, cotat în primele sondaje cu 38% din intenţiile de vot, faţă de doar 21 pentru preşedintele defunct. Platforma Civică se bucură de un sprijin de 53%, în timp ce partidul fraţilor Kaczynski (Lege şi Justiţie) se află la jumătate din această cotă.

Chiar şi o retragere a lui Komorowski nu ar lăsa Polonia fără o personalitate marcantă în fruntea ţării. În cărţi se află şi actualul ministru de Externe, Radoslaw Sikorski, absolvent al Universităţii Oxford în aceeaşi promoţie cu viitorul premier britanic David Cameron şi cu primarul Londrei, Boris Johnson.

Valul de compasiune şi simpatie al polonezilor poate spori şansele Partidului Lege şi Justiţie, iar Jaroslaw Kaczynski poate candida cu şanse mai mari la preşedinţie decât fratele său, fostul preşedinte, sunt de părere unii comentatori. Dar şi aşa Komorowski păstrează prima şansă, ceea ce ar însemna şi o mai mare deschidere a Poloniei către UE, cunoscută fiind linia eurosceptică adoptată de fraţii Kaczynski.

Succesiunea la banca centrală

În accidentul de la Smolensk şi-a pierdut viaţa guvernatorul Băncii Poloniei, Slawomir Skrzypek. Bronislaw Komorowski, preşedintele interimar, a declarat că nu există motive de grabă pentru numirea unui succesor. Polonia dispune de oameni de valoare pentru acest post: viceguvernatorul Piotr Wiesiolek, fost analist la Deutsche Bank şi JPMorgan, sau fostul premier Krzysztof Bielecki, acum consilier economic al premierului Donald Tusk.

Investitorii consideră schimbările ca fiind de bun augur. “Investitorii i-au văzut pe fostul preşedinte şi fostul guvernator ca fiindu-le ostili. Cei doi erau forţele care blocau reformele pieţei şi blocau astfel sosirea investitorilor”, declară Preston Keat, directorul Eurasia Group, citat de Bloomberg. Investitorii se aşteaptă ca puterea ce va fi controlată total de liberali să permită desfăşurarea privatizărilor şi reforma fiscală, până la alegerile parlamentare din 2011.

Relaţia cu Rusia

Moartea preşedintelui Kaczynski a fost urmată de difuzarea în premieră pe postul public rusesc Rossia 2 a filmului “Katyn”, regizat de Andrezj Wajda, interzis până acum în Rusia. Analiştii consideră că, fără tragedia morţii preşedintelui, această decizie nu ar fi fost luată la Kremlin.

Semne ale unei apropieri sunt întrevăzute şi în preluarea puterii de către liberalii de la Varşovia, mai puţin înverşunaţi împotriva Moscovei. De altfel, premierul liberal Tusk, şi nu preşedintele Kaczynski, a comemorat împreună cu Vladimir Putin victimele de la Katyn. Gemenii Kaczynski s-au aflat în centrul mai multor conflicte comerciale cu Rusia şi au comparat construirea gazoductului ruso-german Nord Stream cu un al doilea pact de neagresiune Hitler-Stalin, căruia Polonia îi cade din nou victimă.

Pe de altă parte, politicianul rus Vladimir Rîjkov, opozant al actualului regim, crede că puţine se vor schimba în relaţia Moscovei cu Varşovia. “Pe termen scurt, această tragedie va reduce divergenţele şi va da impresia unei încrederi mai mari. Dar pe termen lung, interesele vor rămâne interese şi puţine se vor schimba”, a declarat Rîjkov pentru Europa Liberă. Spre exemplu, actuala putere de la Varşovia susţine instalarea în Polonia a unor baterii americane Patriot, ceea ce a dus la avertismentul Rusiei privind instalarea unor rachete Iskander în enclava Kaliningrad.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.