Progrese limitate în combaterea corupţiei, influenţarea justiţiei de către factorii politici, întârzierea restituirii proprietăţilor şi nelistarea Fondului Proprietatea, intimidarea şi cenzurarea ziariştilor, continuarea traficului de persoane şi a discriminării romilor şi a minorităţilor sexuale. Acestea sunt deficienţele României prezentate de raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind respectarea drepturilor omului în România, în 2009.“Există cazuri în care poliţia şi jandarmii au comis abuzuri şi au hărţuit deţinuţii. Condiţiile de detenţie au rămas precare. Justiţia nu este imparţială şi uneori este influenţată politic. Libertatea religiei este limitată de o lege restrictivă. Restituirea proprietăţilor este greoaie, iar guvernul nu a restituit bisericile greco-catolice confiscate de guvernul comunist în 1948. Corupţia guvernamentală a rămas o problemă răspândită. Au continuat cazurile de abuzuri asupra femeilor şi copiilor. Au fost traficate persoane pentru a fi exploatate sexual, pentru muncă şi cerşetorie. Discriminarea şi uneori violenţele împotriva minorităţii rome au continuat. De discriminare sunt loviţi şi homosexualii, lesbienele, transexualii, dar si bolnavii de SIDA, în special copiii”, se arată în Raportul Departamentului de Stat al SUA.
“Eficienţa” DNA şi a Parchetului
Progresele României în lupta anticorupţie sunt limitate, guvernul nu a implementat legislaţia anticorupţie, iar oficialii implicaţi în practici de corupţie scapă nepedepsiţi, se precizează în raportul Departamentului de Stat. Acesta arată că s-au înregistrat progrese doar în 30 de cazuri ale DNA care vizează foşti miniştri şi membri ai Parlamentului. Cu toate acestea, şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi procurorul general au fost consideraţi eficienţi, ei obţinând un al doilea mandat.
În privinţa Agenţiei Naţionale de Integritate, Guvernul a amendat legea de funcţionare în aceeaşi lună în care a fost creată, scăzând standardele investigaţiilor. Astfel, ANI nu poate verifica bunurile şi conturile persoanelor fără permisiunea celor vizaţi, iar ponturile anonime privitoare la acumularea unor averi nejustificate nu pot fi folosite ca bază de începere a unei investigaţii, observă raportul american, adăugând că “au existat cazuri în care jurnalişti şi politicieni au încercat să-l influenţeze pe preşedintele ANI în privinţa desfăşurării investigaţiilor.” În acelaşi capitol “Corupţie şi transparenţa guvernului”, raportul notează că “deşi guvernul a cerut desecretizarea dosarelor Securităţii, prerogativele Colegiului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii au fost limitate, din cauza amendamentelor aduse legii de funcţionare în noiembrie 2008, care nu mai permit acestui organism să emită verdicte care identifică anumite persoane ca foşti colaboratori ai Securităţii.
Blocarea retrocedării proprietăţilor
În secţiunea destinată retrocedarii proprietăţilor, raportul vorbeşte despre ritmul lent al acestui proces în 2009 şi faptul că Fondul Proprietatea (cu un capital de 4,8 miliarde de dolari) nu a fost listat la bursă, ceea ce înseamnă că acţiunile sale sunt tranzacţionate pe piaţa gri, la preţuri scăzute în mod artificial. Fondul a fost creat pentru despăgubirea celor care nu-şi pot redobândi proprietăţile, în cazul în care suma depăşeşte 500.000 de lei. Dacă este vorba despre sume mai mici, o ordonanţă prevede plata cash, în interval de doi ani.
Raportul mai relevă că organizaţiile foştilor proprietari acuză inerţia de la nivel local şi guvernamental, care împiedică retrocedările şi subliniază că, în 2008, au fost plătite doar 5% din compensaţiile decise de CEDO în favoarea foştilor proprietari, deşi termenul de acordare a acestora este de trei luni de la decizia CEDO. Totodată, sunt amintite şi cazurile în care Biserica Ortodoxă nu a retrocedat proprietatile Bisericii Greco-Catolice, în ciuda unor hotărâri judecătoreşti.
Liberatea presei versus Elena Udrea
Capitolul “Libertatea de exprimare” vorbeşte despre cazuri de intimidare şi cenzurare a ziariştilor, dar şi despre “tendinţa de concentrare a mijloacelor de informare în mâinile câtorva persoane bogate”. “Pe 28 iulie 2009, ministrul Turismului, Elena Udrea, a folosit un ton ameninţător când i-a spus redactorului-şef al Gazetei Sporturilor că va avea “personal grijă de el”. Ziaristul a dezvăluit mai multe cheltuieli controversate făcute de fostul ministru al Tineretului şi Sportului, colegă de partid cu Udrea”, scrie raportul. Un alt caz amintit este cel în care Mădălina Rădulescu, şefa departamentului Ştiri al TVR, a ameninţat doi angajaţi cu reducerea salariului sau demiterea, pentru că aceştia ar fi refuzat să introducă un interviu cu vicepreşedintele PSD într-un buletin de ştiri, cu o zi înaintea alegerilor europarlamentare, ceea ce ar fi dus la încălcarea legii electorale.
